Chișinăul se așteaptă la provocări majore

La rândul său, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, vorbește într-un interviu pentru TVR-Moldova despre existența unui plan rusesc de invazie terestră asupra Republicii Moldova la începutul anului 2023. Obiectivul militar al rușilor este să spargă rezistența Ucrainei, să facă joncțiunea cu Transnistria și să utilizeze contra Chișinăului uriașul depozit cu armament de la Cobasna (regiunea transnistreană), păzit acum de militari ruși. Musteața face trimitere la informații deținute de SIS.

Șeful SIS: Întrebarea nu este dacă, ci când va recurge Rusia la ofensivă

„Întrebarea nu este dacă Rusia va recurge la o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, ci când se va întâmpla acest lucru - la începutul anului în ianuarie-februarie sau mai târziu în martie-aprilie. Dar, din informaţia deţinută de noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe, având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriu al Republicii Moldova. Cu claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici. Ce va urma – despre intenţiile lor în raport cu Chişinăul putem discuta. Cert este că riscul e unul real şi foarte mare”, a menționat șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Alexandru Musteața a precizat că punerea în aplicare a acestui plan de către Rusia depinde „de evoluțiile războiului din Ucraina”.

La câteva ore după apariția acestei declarații în spațiul public, SIS a difuzat o precizare în care menționează că Musteața s-a referit la „analiza mai multor scenarii”, unul dintre care ar viza obiectivul Rusiei de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană.

Luni, în cadrul unui discurs rostit în fața polițiștilor moldoveni, șefa statului Maia Sandu a avertizat că războiul ar putea dura o perioadă nedeterminată, iar provocările pe dimensiunea de securitate pentru Moldova vor fi foarte mari. „Cresc riscurile de activități criminale: trafic de arme, de persoane și de droguri, spălare de bani, crimă organizată, contrabandă și alte forme de crimă transfrontalieră. Crește presiunea pe economia țării, pe buget, pe instituțiile statului, nevoite să funcționeze în regim de criză continuă. Trebuie să creștem încrederea societății în poliție. Cetățenii trebuie să știe că pot miza pe polițiști, trebuie să fie convinși că oamenii legii le vor apăra viața, proprietatea și interesele, chiar și în cele mai grele circumstanțe”, a spus Maia Sandu.

„Acceptarea Republicii Moldova în calitate de țară candidată pentru aderarea la UE este un semnal clar că suntem de partea bună a lumii, de partea celor care rezolvă neînțelegerile prin tratative și discuții, nu cu bombe. (...) Participați activ la proiecte, la instruiri. Folosiți oportunitățile de creștere profesională”, le-a cerut Maia Sandu polițiștilor moldoveni.

Consilier pe securitate: „Aducem atâtea arme letale câte putem aduce”

Deputații moldoveni au votat recent, în prima lectură, un buget record pentru apărare. Potrivit ministrului moldovean al Finanțelor, Dumitru Budeanschi, Moldova va cumpăra în 2023 arme și muniții în valoare de cel puțin 500 de milioane de lei moldovenești. Este insuficient însă, recunoaște ministrul, pentru un domeniu în care aproape că nu s-a investit nimic în ultimii 30 de ani. Anterior, ministrul moldovean al Apărării a cerut Guvernului alocarea unui buget de 2% din PIB pentru apărare, așa cum prevăd standardele NATO. Parlamentul a alocat însă doar 0,55% față de anii precedenți, când armata primea doar 0,20% - 0,30% din PIB. „Aducem arme letale. Și aducem atâtea arme letale câte putem aduce”, a menționat recent, în cadrul unui forum, consilierul prezidențial pe securitate, Dorin Recean.

În paralel, autoritățile de la Chișinău au recurs la acțiuni „chirurgicale” împotriva presei de propagandă care justifică războiul lui Putin împotriva Ucrainei și încearcă să lipsească agenții de influență ai Rusiei de instrumentele prin care aceștia, ghidați de Kremlin, antagonizează societatea și amenință ordinea constituțională.

Anterior Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că, dacă Rusia va încerca să atace Moldova, Chișinăul va cere ajutor internațional. În iulie 2022, ea a făcut o astfel de declarație după întrevederea avută cu președintele României, Klaus Iohannis. Sondajele realizate în Republica Moldova după invadarea Ucrainei arată că majoritatea moldovenilor ar miza pe România în cazul unui eventual atac din partea Rusiei. În percepția moldovenilor, România înseamnă mai multă securitate și un coridor spre lumea liberă.

Bogdan Aurescu la Chișinău: Rusia nu are succes pe câmpul de luptă

Luni, după o întrevedere avută la Chișinău cu omologul său moldovean, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a fost întrebat dacă România vede pericolele despre care a vorbit șeful SIS, Alexandru Musteața. „Ceea ce pot să văd în teatrul de operațiuni este că Rusia nu are succes. Prin urmare, nu cred în construcții care să pună în pericol Republica Moldova. Dar dacă va fi nevoie, vom discuta despre aceasta cu autoritățile de la Chișinău”, a răspuns Aurescu.

El a mai spus că a discutat cu oficialii moldoveni mai multe dosare ce vizează relațiile dintre cele două maluri ale Prutului, unul dintre subiecte fiind contracararea cât mai eficientă a efectelor „acestei agresiuni absurde a Rusiei împotriva Ucrainei”. Aurescu a asigurat că România va fi mereu alături de Republica Moldova – alături de cetățenii ei.

La rândul său, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a menționat că România ajută Republica Moldova să mențină calmul, pacea și ajută autoritățile de la Chișinău să integreze țara în UE. „Ne aflăm într-un moment de cotitură pentru viitorul nostru. Am discutat cu ministrul Bogdan Aurescu despre felul în care războiul ne-a afectat securitatea. Suntem uniți în condamnarea acestui război, uniți în a păstra pacea pe teritoriul nostru și de a proteja cetățenii de efectele războiului. Moldova este determinată să-și fortifice reziliența cu ajutorul României, pentru a ne putea apăra siguranța”, a menționat Nicu Popescu.

România și controversații oligarhi moldoveni

În pofida sprijinului constant oferit Chișinăului de către România, autoritățile și politicienii români nu au reușit să convingă societatea civilă de pe cele două maluri ale Prutului că Bucureștiul are o strategie coerentă în raport cu Chișinăul. În ultimele trei decenii, România a investit mereu în politicieni moldoveni care, în timp, s-au compromis prin corupție sau afiliere la Rusia. „Maia Sandu nu se bucură astăzi de deschiderea pe care o avea Plahotniuc la București. Desigur, Republica Moldova este susținută, ceea ce este absolut firesc, dar în același timp unii lideri politici români își caută și alți “parteneri de dialog”, de preferat mai maleabili”, se menționează într-un raport publicat luni de Centrul Român pentru Politici Europene.

În raport, autorii analizează „aventurile” primarului de Chișinău, Ion Ceban, în România – un fost fruntaș comunist ostil Acordului de Asociere Moldova-UE, propulsat în funcția de primar pe linia Partidului Socialiștilor al pro-rusului Igor Dodon, dar care acum își creează propriul partid și se declară pro-european.

Albirea omului Rusiei din Chișinău de către politicienii români

Autorii studiului au remarcat obsesia lui Ceban de a se afișa în fotografii alături de politicieni români, iar aceștia din urmă par angajați într-o campanie intensă de promovare a lui Ceban. „Cu un partid înființat recent, Mișcarea Alternativa Națională, Ceban încearcă să preia o parte consistentă din fostul electorat al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un partid ce se “reinventează” zilele acestea cu suportul Partidului Social Democrat din România. Coincidență sau nu, PSD-ul românesc este numitorul comun atât în cazul Partidul Democrat din Moldova, denumit acum Partidul Social Democrat European, dar și în cazul partidului lui Ceban. Liderii PSD pozau recent la Chișinău cu reprezentanții ambelor partide”, remarcă autorii studiului citat. Potrivit acestuia, câștigarea alegerilor în Moldova de către Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate a lăsat un gol în preferințele Bucureștiului. „La București, Maia Sandu este văzută mult mai puțin favorabil ca Plahotniuc în vremurile în care acesta conducea autoritar Republica Moldova, iar ani la rând nu a avut nicio ușă deschisă la nivel înalt”, se arată în raportul CRPE.

Iar Bogdan Aurescu a avut un rol în evenimentele din iunie 2019 din Republica Moldova, soldate cu demolarea regimului Plahotniuc. Cu puțin timp înainte ca Plahotniuc să fugă din Moldova, Bogdan Aurescu, pe atunci consilier prezidențial român pentru politică externă, a vizitat Republica Moldova împreună cu secretarul de stat pentru relații cu vecinătatea estică din cadrul MAE român, Dan Neculăescu. Cu referire la această vizită, ex-premierul moldovean Ion Sturza scria atunci pe Facebook că cei doi ar fi venit „să-l salveze pe Plahotniuc”: „Este incredibil cum România și clasa ei politică au eșuat pe parcursul anilor să înțeleagă, să beneficieze și să apropie Republica Moldova și poporul ei român... De la pierderea posibilității de reintegrare a țării la începutul anilor ‘90, până la susținerea tacită, iar adesea chiar pe față a unui regim cleptocratic, antipopular”.

În 2018, Fundația „Edelweiss” a lui Vladimir Plahotniuc a sponsorizat recepția organizată pe 1 decembrie (Ziua Națională a României) de către Ambasada României din Chișinău.

Luni, 19 decembrie 2022, în cadrul vizitei întreprinse la Chișinău, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, nu a anunțat despre aderarea României la sancțiunile impuse recent de SUA și Marea Britanie fugarilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, ceea ce ar fi însemnat înghețarea activelor acestora și din România