1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Chişinăul s-a răzbunat expulzându-i pe cei doi diplomaţi români

Vitalie Călugăreanu14 decembrie 2007

“Cei doi diplomaţi români au fost expulzaţi ca urmare a declaraţiilor făcute de ambasadorul român din Chişinău privind Tratatul de la Paris din 1947, precum şi datorită activităţilor politice desfăşurate de aceştia”.

https://p.dw.com/p/CbcC
Imagine: PA/dpa

Declaraţia aparţine unui fruntaş al Partidului Comuniştilor din Moldova, Victor Stepaniuc. Recent, acesta şi-a definitivat teza de doctor la tema: “Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană” în care „cercetătorul” Stepaniuc concluzionează că Sfatul Ţării, care se afla sub ocupaţie militară românească, şi-a depăşit prerogativele când a decis, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România”.

Opoziţia parlamentară de la Chişinău a cerut ieri invitarea în Parlament a preşedintelui Vladimir Voronin şi a ministrului de Externe, Andrei Stratan, pentru a da explicaţii în legătură cu expulzarea celor doi diplomaţi români. În zadar, însă! Majoritatea parlamentară comunistă s-a opus acestei iniţiative. În schimb, în mod surprinzător, deputatul comunist Victor Stepaniuc s-a oferit să comenteze, în faţa jurnaliştilor, gestul diplomaţiei moldovene. El a spus că „cei doi diplomaţi au fost expulzaţi ca urmare a declaraţiilor făcute de ambasadorul român privind Tratatul de la Paris din 1947, precum şi datorită activităţilor politice desfăşurate de cei doi”. Stepaniuc a spus că „este inadmisibil ca şeful misiunii diplomatice române să egaleze cu zero valabilitatea juridică a Tratatului de la Paris care a fixat frontierele dintre fosta URSS şi România”. „Acel Tratat fixează, - potrivit deputatului moldovean, - rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial şi, practic, graniţa moldo-română”. (...) „Asemenea declaraţii pot duce chiar şi la ruperea relaţiilor diplomatice”, a ameninţat fruntaşul comunist.

Cât priveşte presupusele activităţi politice desfăşurate de cei doi diplomaţi, îndreptate, potrivit lui Victor Stepaniuc, „împotriva suveranităţii şi independenţei Moldovei", reprezentantul puterii de la Chişinău s-a arătat deranjat de sprijinul acordat de România pentru editarea unor ziare în Republica Moldova. „Toate ziarele pe care le susţine România, inclusiv cele pentru copii şi adolescenţi, promovează concepte politice”, susţine Stepaniuc. Întrebat dacă nu există şi alte state care finanţează publicaţii şi partide politice din Republica Moldova, Victor Stepanciuc a răspuns că „din păcate sunt, dar exemplul României e cel mai mare, mai profund şi mai exemplar". „Uitaţi-vă cum promovează unii politicieni din Moldova ideea denumirii ţării – ei o numesc Basarabia şi nu Republica Moldova. Aceasta înseamnă că ei contestă statul şi poporul”, a spus deputatul comunist.

Întrebat dacă se va ajunge la înlocuirea cursului de „Limbă Română” cu cel de „limbă moldovenească” în învăţământul din Republica Moldova, el a răspuns că "nici nu trebuie schimbat nimic, deoarece denumirea limbii poporului este fixată în Constituţie, care, în articolul 13, spune că limba de stat este limba moldovenească". „Ministerul Educaţiei trebuie să fie coerent, deoarece, pentru aceasta, se cere rescrierea manualelor şi reciclarea specialiştilor". Potrivit lui Stepaniuc, „limba română contemporană este la 99 la sută limba moldovenească".

Tot ieri, la numai o zi după expulzarea celor doi diplomaţi români, autorităţile moldovene au anunţat că sunt dispuse să încheie negocierile şi să semneze tratatul politic de bază şi tratatul privind frontiera dintre Republica Moldova şi România. Într-un comunicat difuzat aseară, Ministerul de Externe de la Chişinău susţine că ,,a luat act cu nedumerire de declaraţiile difuzate de reprezentanţi ai instituţiilor oficiale de la Bucureşti referitoare la pretinsul motiv lingvistic de nesemnare a celor două documente”. Diplomaţia moldoveană susţine că ,,formula legată de denumirea limbilor în care urmează a fi semnate cele două Tratate nu a constituit niciodată, în opinia părţii moldoveneşti, o problema insurmontabilă”.