Legile șchioape ale Justiției

Legile Justiției adoptate de Guvern la 24 august, după o lună de dezbatere publică mai mult cu ușile închise, au intrat în circuitul comisiei parlamentare speciale într-o formă modificată substanțial de la începutul dezbaterii proiectelor până la forma finală trimisă în Parlament.

Una dintre cele mai importante modificări ale guvernului față de proiectul inițial în ceea ce privește promovarea prin concurs a judecătorilor la ÎCCJ scoate Institutul Național al Magistraturii din joc, concursul rămânând doar în sarcina CSM, la fel de politizat ca și Curtea Constituțională.

În ceea ce privește alegerea președintelui și vicepreședintelui CSM, aceștia vor fi aleși fiecare de secția de judecători, respectiv de secția de procurori, iar nu de plen, așa cum stipula proiectul inițial supus dezbaterii.

Cu ocazia prezentării proiectelor legilor Justiției adoptate de Guvern, ministrul Cătălin Predoiu

a precizat că „pentru evitarea unor blocaje instituţionale în activitatea Plenului CSM“ lucrările acestuia se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, însă „dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia“. Așadar, din cei 19 membri ai CSM, orice decizie poate fi luată de 10 procurori și judecători, făcând astfel posibil ca cei care răspund prezent să fie magistrații obedienți față de interesele puterii politice.

Legea privind statutul magistraților prevede că atunci când parchetele și instanțele de judecată nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante, magistrații pensionari pot fi reîncadrați în posturi fără concurs. Avem de-a face cu o chichiță legislativă prin care pensionarii din sistemul judiciar care au activat în favoarea enclavului politicienilor corupți să poată fi rechemați la datorie.

Comisia specială parlamentară a început  dezbaterile pe fond prin respingerea la pachet, doar cu câteva excepții, a amendamentelor depuse de partidele din opoziție și de Consiliul Superior al Magistraturii. Unul dintre acestea privește alegerea reprezentanţilor societăţii civile ca membri ai CSM, care trebuie să fie specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior. În proiectul asumat de guvern, prevederea viza doar specialiștii cu activitate juridică. Faptul că profesorii universitari în domeniul dreptului pot fi aleși ca membri ai CSM este un câștig important pentru începutul ieșirii CSM de sub tutela politică. 

Legile Justiției, pe urmele unui proiect metaforic

Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 adoptată de Guvernul Ciucă la finele anului trecut a început să se împleticească de la primii pași pe care ministrul Justiției Cătălin Predoiu i-a făcut sub supravegherea severă a coaliției PNL-PSD-UDMR, anume  de la adoptarea de către Executiv, la 24 august, a proiectelor legilor Justiției care, după o lună de dezbatere publică cu ușile închise, au suferit modificări substanțiale în interesul partidelor aflate la putere.          

„Strategia are o bază ştiinţifică constând într-un studiu sociologic şi criminologic alcătuit de Ministerul Justiţiei şi Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul de Interne şi vizează nu numai combaterea corupţiei ca fenomen criminologic, ci şi prevenţia corupţiei şi formarea unei culturi a integrităţii în toate instituţiile publice şi instituţiile private“, a spus ministrul Predoiu la prezentarea acestui angajament din cadrul PNNR.

Dacă unul din pilonii Strategiei Naționale Anticorupție este formarea unei culturi a integrității în instituțiile publice și private, asta până la finele strategiei în 2025, atunci ministrul Justiției ar trebui să-și facă valiza și să predea noțiuni de etică funcționarilor, de la cei mărunți până la cei din vârful piramidei, pentru a-i învăța că nu e frumos să ia mită, să fure, să șantajeze, să golească vistieriile instituțiilor prin achiziții cu prețuri la puterea X. Nu generalizez, dar mulți dintre angajații instituțiilor publice și private nu fură nu pentru că ar fi integri, ci pentru că nu pot. Pentru că șefii au luat caimacul înaintea lor. Sau pentru că nu au abilitatea hoților.

Cătălin Predoiu e atras de fraze sforăitoare, de formulări care țin mai degrabă de Educația civică predată prost la școală și nicidecum de rigoarea limbajului impusă unui ministru al Justiției. În urmă cu câteva luni, Predoiu a recidivat, afirmând într-un comunicat de presă că printre cauzele care îi determină pe infractori să fugă din țară este și lipsa de respect față de lege și justiție. Predoiu a făcut atunci apel la spiritul civic al violatorilor, al traficanților de droguri ori de minore supuse prostituției, al criminalilor.

Formarea unei culturi a integrității în rândul funcționarilor și respectul față de lege și justiție al coruptibililor sunt valori care se câștigă nu prin strategii anticorupție, ci prin biciul legii deasupra capului. Asupra acestui instrument trebuie să se concentreze un ministru al Justiției.