Ceremoniile realității: Duminica Orbului, manipulare și ură de clasă | România | DW | 20.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Ceremoniile realității: Duminica Orbului, manipulare și ură de clasă

„Noi muncim, nu gândim“, „IMGB face ordine“, „Intelectualii afară din țară“ și toată recuzita unei populații neinstruite și revanșarde au însemnat mașina de voturi pentru Iliescu și FSN.

Ion Iliescu (imagine din 2008)

Ion Iliescu (imagine din 2008)

În urmă cu 32 de ani, la 20 mai, românii au sărbătorit prin vot Duminica Orbului. Au fost primele alegeri nelibere postdecembriste, care le-au urmat cu entuziasm popular pe cele din regimul comunist. Singura deosebire este că, dacă Ceaușescu îi ducea pe oameni cu forța să-l voteze, Iliescu a îndreptat mulțimea la vot prin manipulare și demagogie, prin resentimente, prin ura de clasă, tot acest instrumentar securistic fiind piatra de temelie a construcției unei societăți ieșite bolnave din regimul totalitar.

Alegerile din 20 mai au fost câștigate de FSN cu 67%, iar Ion Iliescu a fost ales președinte cu 85% din voturi, la o prezență la urne de 86%. O prezență uriașă în contul promisiunii unei democrații despre care mulți români nu știau la vremea aceea că nu vine din cer, ci că trebuie câștigată.

Iliescu și FSN au mințit cu nerușinare că nu vor participa la alegerile din 20 mai, pentru ca la mijlocul lui aprilie să-și anunțe desantul la urne. S-a răzvrătit populația credulă când a auzit minciuna fesenisto-iliesciană? Nici vorbă. Dovada este rezultatul alegerilor de atunci.

Eșalonul doi din PCR și-a pregătit venirea la putere cu instrumentele învățate pe de rost în anii comunismului. În decembrie ’89 FSN a anunțat că Securitatea a fost desființată. Era nevoie așadar de un eveniment bine ticluit pentru a o repune în drepturi. Astfel a fost pusă la cale diversiunea că Transilvania va fi preluată de Ungaria, ducând la confruntările sângeroase dintre români și etnicii maghiari din Târgu Mureș între 19 și 21 martie 1990. Au murit cinci oameni și câteva sute au fost răniți. Acesta a fost prețul pentru ca fosta Securitate să fie reactivată sub numele de Serviciul Român de Informații care avea să „apere unitatea națională a statului“.

Profitul acestei diversiuni în urma căreia au murit oameni nevinovați a fost și unul electoral. Naționalismul extremist s-a întins ca o plagă și a umplut urnele cu voturi pentru Iliescu și FSN. Misiunea forțelor oculte a fost îndeplinită.

Manifestația maraton din Piața Universității dintre 22 aprilie și 15 iunie 1990 a servit și aceasta din plin feseniștilor. De la începutul protestului, principala revendicare a zecilor de mii de manifestanți a fost aplicarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara care cerea introducerea lustrației pentru nomenclatura comunistă și membrii Securității pe o perioadă de 10 ani.

Golaniada a strâns laolaltă bucureșteni și oameni veniți din alte orașe care nu au putut fi prostiți de „democrația originală“ propovăduită de Iliescu și ai lui. Printre miile de manifestanți, securiștii infiltrați au provocat deseori incidente. Dar oamenii au rămas uniți. O comuniune care nu a mai fost repetată de atunci. O pagină de istorie personală pe care fiecare o păstrăm în ființa noastră.

Din păcate, manifestația din Piața Universității a fost și o sursă de profit electoral pentru escadrila propagandistică a lui Iliescu. Televiziunea publică, vândută puterii politice, a fost o inepuizabilă sursă de manipulare a populației prin zvonistică și minciuni sfruntate. Printre cele mai crase „informații verificate“ oamenii erau avertizați că în mijlocul manifestanților se aflau drogați, agenți străini, oameni înarmați, vânzători de țară. Asta le țiuia în urechi televizorul celor mulți și neștiutori. Am avut nenumărate discuții la vremea respectivă cu oameni cunoscuți care nu trecuseră niciodată prin Piața Universității și am încercat să le scot din cap asemenea minciuni sfruntate. În zadar. Am primit de fiecare dată replica „așa a spus la televizor“.

„Noi muncim, nu gândim“, „IMGB face ordine“, „Intelectualii afară din țară“ și toată recuzita unei populații neinstruite și revanșarde au însemnat mașina de voturi pentru Iliescu și FSN la alegerile din 20 mai 1990, în Duminica Orbului. Triumful eșalonului doi al PCR a fost deplin.

Mineriada din 13-15 iunie a fost și aceasta o desfășurare de forțe brute a noii puteri politice și a fostei Securități. Atrocitățile minerilor din Valea Jiului conduși de securiști au arătat întregii lumi că România este o țară în care domnește puterea bastoanelor de cauciuc, o țară nefrecventabilă pentru investitorii străini. Scopul puterii oculte a fost acela ca România să rămână o țară izolată pentru a putea fi jefuită, bucată cu bucată, de către „noi ai noștri“.

Duminica Orbului a deschis calea jafului și hoției autohtone și a amanetat România interlopilor politici pentru o perioadă greu de estimat.

Vă mai recomandăm