Ceremoniile realităţii: Problemele minorităților LGBTQ, speculate politic | România | DW | 30.07.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

OPINIE

Ceremoniile realităţii: Problemele minorităților LGBTQ, speculate politic

Homofobia face parte din tarele românilor, moștenite din comunism și acutizate, alături de lipsa de solidaritate, de absența spiritului comunitar, de invidie, de absența altruismului și de multe alte absențe.

Într-o conferință de presă pe care liderii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au ținut-o pe 22 iulie la Oradea, președintele acestei formațiuni politice, István Csomortányi, a anunțat că susține inițiativa guvernului de la Budapesta de a organiza un referendum pe tema legii împotriva comunității LGBTQ, adoptată recent de parlamentul ungar și criticată în termeni extrem de duri de mai mulți lideri europeni, inclusiv de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care s-a arătat foarte îngrijorată de noua lege din Ungaria. „Analizăm dacă legea încalcă legislația UE relevantă. Cred într-o Europă care îmbrățișează diversitatea, nu una care o ascunde de copiii noștri. Nimeni nu ar trebui discriminat pe baza orientării sexuale“, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.

Faptul că liderii maghiarilor din România aprobă, fie și în mod tacit, orice demers politic al autocratului Viktor Orban e de o actualitate perpetuă. Dar adevărata miză a conferinței de presă de la Oradea a fost anunțul făcut de Csomortányi că la începutul noii sesiuni a Parlamentului României partidul pe care îl conduce va iniția, prin deputatul Zakarias Zoltan, unul dintre liderii PPMT, dar ales pe listele UDMR, un proiect legislativ similar cu cel din Ungaria. Cotidianul Nepszava de la Budapesta a publicat miercuri un articol cu titlul „România, îndemnată să urmeze drumul Ungariei“, în care expune pe larg intenția PPMT. Articolul cuprinde și un interviu cu președintele partidului, István Csomortányi, în care acesta recită practic discursul FIDESZ despre „pericolul persoanelor din minoritatea LGBTQ la adresa copiilor“.

Purtătoarea de cuvânt a UDMR, Hegedűs Csilla, întrebată de cotidianul Nepszava despre poziția formațiunii politice a etnicilor maghiari privind referendumul din Ungaria, a declarat că „UDMR în mod natural sprijină ca acei maghiari din Transilvania cu dublă cetățenie să participe la referendum“.

Deocamdată președintele UDMR Kelemen Hunor tace. Dar admirația sa față de șeful executivului de la Budapesta Viktor Orban este bine-cunoscută. De pildă, în martie anul acesta, într-un interviu realizat de G4Media.ro, el l-a caracterizat pe Orban în următorii termeni: „Este un om extrem de hotărât, așa cum îl știu eu, știe ce dorește să facă, are instrumentele politice și guvernamentale să facă ceea ce crede că e bine, punct“.

Anunțarea intenției Partidului Popular Maghiar din Transilvania în urmă cu o săptămână nu este întâmplătoare. Pe 9 august va începe la București cea de-a 17-a ediție a Bucharest PRIDE, primul festival dedicat comunității LGBTI+ din România, organizat în fiecare an de Asociația ACCEPT încă din 2004. Organizatorii se așteaptă la o participare numeroasă a membrilor minorității „altfel“, precum și a susținătorilor acestora, având în vedere faptul că anul trecut festivalul nu a mai avut loc din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

Într-un comunicat al Asociației ACCEPT, dat publicității în luna iunie, se spune: „Ne dorim mai mult ca oricând să construim un spațiu în care comunitatea LGBTI+ din România, precum și aliații ei, să fie din nou împreună și să celebreze diversitatea, egalitatea și iubirea“. Una dintre premierele Bucharest PRIDE 2021 este PRIDE PARK, un spațiu în aer liber unde se vor desfășura o serie de evenimente care vor celebra cultura și comunitatea LGBTI+ din România.

Revenind la intenția Partidului Popular Maghiar de a iniția o lege împotriva minorităților sexuale, aceasta este prima petardă aruncată de UDMR, cu mâna acestei formațiuni politice de buzunar, coaliției de la guvernare din care face parte. Odată introdus pe ordinea de zi a parlamentului, în ipoteza în care va întruni numărul necesar de semnături, proiectul de lege va tulbura serios apele în rândul majorității parlamentare. E puțin probabil ca proiectul parlamentarilor maghiari să aibă șanse de a fi votat, chiar și cu susținerea AUR, care a depășit în sondaje USR-PLUS și a anunțat că și partidul moșit de Șoșoacă va depune în parlament un proiect de lege similar celui pus la cale de UDMR.

Este de notorietate faptul că formațiunea etnicilor maghiari mănâncă politica pe pâine. De fiecare dată când a participat la guvernare a făcut-o nu atât pentru a ocupa niște funcții în executiv, ci pentru a obține drepturi suplimentare pentru etnicii

maghiari. A cerut mult pentru a se mulțumi cu mai puțin. Această strategie este folosită de către orice minoritate, nu numai etnică și nu doar în România.

Jocul politic al UDMR pune serios în dificultate PNL și USR-PLUS în ceea ce privește conservarea majorității parlamentare, și așa fragilă. Aritmetica politică arată că în momentul de față, conform sondajelor de opinie, PSD împreună cu AUR și UDMR ar putea răsturna guvernul Câțu printr-o moțiune de cenzură pe care ar putea-o iniția în septembrie, la începutul noii sesiuni a parlamentului. Avertismentul dat de pe acum de către UDMR colegilor din coaliție ar putea conduce la un vot de blam pentru PNL și USR-PLUS, tradus prin desfacerea contractului colectiv de muncă dintre grupul parlamentarilor maghiari și restul coaliției.

Cum spuneam, petarda aruncată de către UDMR cu mâna Partidului Popular Maghiar din Transilvania în curtea peneliștilor, useriștilor și plusiștilor este o amenințare, deocamdată discretă, la adresa supraviețuirii coaliției.

Întrebarea care se pune este dacă UDMR e preocupată chiar în asemenea măsură de o lege similară celei de la Budapesta care să îngrădească drepturile și libertățile LGBTQ. Eu cred că nu. Cu atât mai mult cu cât în ultimul timp am asistat la o serie de proteste de proporții la Budapesta ale minorităților sexuale, știut fiind că etnicii maghiari din România sunt întotdeauna empatici cu conaționalii lor din Ungaria.

Realitatea pare a fi aceea că după șapte luni de participare la guvernare, UDMR s-a hotărât să ceară ceva de la colegii din coaliție. Ce va fi acel „ceva“ nu știm în momentul de față. Dar regula care guvernează minoritățile „cere mult pentru a te mulțumi cu mai puțin“ implică aceeași rețetă despre care am vorbit. Este așadar un joc la mantinelă pe care îl anunță acum, subliminal, formațiunea condusă de Kelemen Hunor.

Sub patronajul lui „Nu știu“ sau „Nu răspund“

Doar 12% dintre români cred că ar trebui acordate mai multe drepturi comunității LGBTQ, în timp ce 62% cred că trebuie întărit prin lege rolul familiei tradiționale, se arată într-un sondaj recent al Avangarde realizat pentru G4Media.ro. Situația în ceea ce privește susținătorii familiei tradiționale este confuză, având în vedere faptul că referendumul din octombrie 2018, organizat la inițiativa Coaliției pentru Familie în vederea modificării Constituției prin includerea unui articol în care să se stipuleze că „familia se întemeiază pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie“, a fost un fiasco total. Deși au avut două zile la dispoziție pentru a vota, românii s-au prezentat la urne doar în proporție de 21%, pragul de validare reglementat fiind de 30%.

Procentele din sondajele de opinie și din studiile sociologice nu măsoară corect homofobia reală a românilor, având în vedere și faptul că mulți dintre participanții la chestionarele agențiilor de interogare a opiniei publice se eschivează de la a-și declina responsabilitatea prin „Nu știu“ sau „Nu răspund“. Asta demonstrează gradul de ignoranță al unui numeros eșantion de români în ceea ce privește o realitate care, într-un mod sau altul, reclamă instituția discernământului.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de IRES în 2019, șapte din zece persoane nu au încredere în homosexuali, iar două din trei nu sunt de acord cu căsătoriile dintre gay, lesbiene, bisexuali și transsexuali. E limpede că homofobia face parte din tarele românilor, moștenite din comunism, alături de lipsa de solidaritate, de absența spiritului comunitar, de invidie, de absența altruismului și de multe alte absențe. Dar cea mai nocivă dintre acestea este absența interogării sinelui.