Centură de siguranţă sau colac de salvare?

Dimensiunile globale ale crizei şi efectele ei regionale, deceniul scurs de la intervenţia NATO în Iugoslavia şi legitimitatea operaţiunii, vizita în Africa a Suveranului Pontif şi imaginea publică a Vaticanului - sunt temele dominante ale actualităţii reflectate azi în ziarele germane şi internaţionale.

Traian Băsescu nu este persoana care să manifeste nervozitate cînd marea este răscolită de furtună – opinează DIE PRESSE, făcînd aluzie la trecutul marinăresc al preşedintelui României, ca şi la modul relaxat în care le-a prezentat gazdelor austriece situaţia ţării sale.

România nu ar avea nevoie de un pachet de ajutor nici de la Uniunea Europeană nici de la FMI, a opinat sigur de sine preşedintele, subliniind că sumele solicitate nu ar fi decît măsuri preventive, nefiind comparabile cu creditele de urgenţă acordate Ungariei şi Letoniei.

Dovada: condiţiile furnizării acestor credite nu sunt severe, România nu a fost nevoită să reducă salariile funcţionarilor şi pensiile.

Dar atunci de ce au protestat funcţionarii luni la Bucureşti, se întreabă cotidianul austriac, consemnînd că preşedintele s-a declarat în necunoştinţă de cauză.

Recurgînd din nou la o metaforă, DIE PRESSE scrie: Nici urmă de panică pe Titanic? Mîndra navă România – cea de-a doua economie în ordinea mărimii printre noile state membre ale Uniunii Europene, nu se află încă în pragul naufragiului, dar a fost zgîriată deja de cîteva eisberguri. În nici una din ţările aflate în plină transformare imaginea nu s-a modificat atît de brusc: din copilul minune cu o fantastică creştere economică, într-o clipită România a devenit copilul problemă care nu mai este în stare să-şi finanţeze deficitul la export. Iar în timp ce preşedintele Băsescu vrea să le insufle bună dispoziţie austriecilor, care sunt cei mai mari investitori străini în România, la Bucureşti, o delegaţie FMI pune la cale un raport care să fixeze cadrele unui credit de circa 19 miliarde de Euro – bani de care ţara, aşa cum preşedintele ei afirmă, nu prea ar avea urgentă nevoie”.

Sunt analizate în continuare cauzele care au generat actuala situaţie, un faliment de stat nemaiputînd fi întru totul exclus. Tangajul navei este aşadar destul de puternic, chiar dacă, la Viena, căpitanul Băsescu nu pare a-şi face griji prea mari, conchide cotidianul austriac.

Aceasta deşi în optica preşedintelui Austriei, Heinz Fischer, vizita omologului român are loc într-un moment important şi sensibil, relevă WIENER ZEITUNG, precizînd că situaţia României este realmente sensibilă, în pofida declaraţiilor făcute de Băsescu, potrivit cărora ţara nu se află nicidecum în pragul unui colaps, solicitarea de credite este doar o măsură preventivă, băncile sunt solide, dar, recunoaşte oaspetele român, în viitor sunt necesare acţiuni prudente.

Articolul relevă şi amploarea angajamentului austriac în România, fiind acesta şi unul din motivele pentru care relaţiile economice bilaterale au stat în centrul convorbirilor purtate de cei doi preşedinţi. La conferinţa de presă, preşedintele Fischer a comunicat că băncile austriece au promis că vor menţine lichiditatea.

Austria rămîne principalul investitor în România relevă un articol publicat în portalul economic www.boerse-express.com, în care este citată şi o afirmaţie făcută de preşedintele Băsescu, potrivit căreia în România nu există o criză bancară iar creditele FMI şi UE ar fi o centură de securitate şi nu un colac de salvare.

Cît de gravă este criza împotriva căreia doar o acţiune concertată, comună, a tuturor statelor ar fi eficientă - explică preşedintele Americii, Barack Obama, într-un document de poziţie înaintea summitului G-20, publicat în traducere de cotidianul DIE WELT.

Descriind dimensiunile dezastrului global pe care criza l-ar putea produce, preşedintele Obama insistă asupra caracterului inseparabil al legăturilor economiei americane cu economia globală, enumeră cîteva măsuri care se cer de urgenţă adoptate, menţionînd că Statele Unite sunt dispuse să adopte iniţiative globale menite să creeze noi locuri de muncă şi să asigure o creştere constantă a economiei. Împreună vom putea trage învăţăminte din această criză , asigurînd o bunăstare sigură şi durabilă în secolul al XXI-lea.

În privinţa măsurilor scadente, THE TIMES evocă necesitatea reformării sistemului financiar internaţional. Războiul împotriva paradisurilor fiscale ar fi o altă componentă a strategiei anticriză, rezultă din articolul publicat în cotidianul spaniol EL PERIODICO, în care se recomandă apropiatei reuniuni G-20 să înceapă neîntîrziat această ofensivă.

La un deceniu după intervenţia NATO fără mandat ONU în fosta Iugoslavie, majoritatea covîrşitoare a comentatorilor legitimează operaţiunea.