Cele mai mari şantiere ale viitoarei guvernări federale

În timpul campaniei electorale se discută enorm despre politică. Dar prea multă politică nu se face. Decizii importante rămân suspendate luni la rând şi se aglomerează pentru ultimele luni ale anului. Politica externă este una dintre temele de care politicienii s-au ferit foarte tare înainte de alegeri.

Vă mai amintiţi de criza euro?

Criza monedei europene nu s-a sfârşit. A luat doar pauză. Cel mai probabil, va reveni în actualitate imediat după ce se vor fi terminat declaraţiile post-alegeri. Unora dintre economiile Europei le merge, drept e, ceva mai bine. Dar Grecia, singură, nu va putea merge prea curând singură, pe propriile picioare. Datoria publică rămâne mare - circa 300 de miliarde de euro.

Însuşi încă ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble (CDU), a trebuit să recunoască, recent, că pentru Grecia va mai fi nevoie de un program de asistenţă comunitară. Institute de cercetare economică prognozează că liderii europeni vor trebui să decidă, până cel târziu la sfârşitul anului, asupra unor noi măsuri de ajutor. Iată unul din primele şantiere în care va avea mult de lucru viitoarea guvernare federală.

Ce poate face Germania cu propriile datorii publice?

Germaniei îi merge mai bine decât celorlalte state UE. Economia merge la turaţie bună iar impozitele se colectează într-un ritm nemaiîntâlnit. Cu toate acestea, statul german are o datorie de 2100 de miliarde de euro şi continuă să cheltuie mai mult decât colectează. Multe dintre landurile federale au datorii imense, numeroase comunităţi locale sunt de-a dreptul falimentare. O situaţie pe care toate partidele şi-o doresc schimbată. Dar cum? Economisind mai mult sau mărind impozitele?

SPD şi Verzii au promis să îi taxeze mai mult pe cei ce câştigă mult. CDU şi FDP nu vor aşa ceva, în nici un caz. În disputa televizată, Angela Merkel a avertizat că planurile social-democraţilor ar putea afecta actualul ritm de colectare.

Fiecare partid are o serie de proiecte la care ţine - şi pentru care îşi doreşte un buget relevant. CDU vrea pensii mai mari pentru mame; SPD şi Verzii ar cheltui mai mult pentru educaţie şi locuri suplimentare în creşe, neo-comuniştii ar da bani pentru servicii sociale mai eficiente. Un lucru este clar: în trei ani intră în vigoare aşa numita frână a datoriilor; din acel moment, accesarea de credite va fi limitată iar până în 2020 este obligatorie echilibrarea bugetului.

Mai multă dreptate. Dar cum?

Ce se întâmplă, însă, cu dreptatea socială? Şi despre asta se va discuta aprins, după alegeri. Primul dintre dosare ţine de educaţie: fiecărui copil trebuie să pornească în viaţă cu aceleaşi şanse, ceea ce, deocamdată, nu este cazul în Germania. Un alt subiect este echilibrul salarial; în Germania sunt mulţi oameni care lucrează toată ziua pe salarii din care nu pot supravieţui", amintea recent candidatul SPD Peer Steinbrück. E nevoie de un salariu minim legal aplicabil în întreaga Republică Federală?

În fine, pentru mulţi cetăţeni germani, sistemul de sănătate funcţionează după principii inechitabile. Asiguraţii privaţi sunt mai bine trataţi decât cei ce se rezumă doar la asigurarea legală obligatorie. Şi: pe fondul îmbătrânirii populaţiei, cum poate fi asigurată rezerva necesară pentru plata pensiilor? Iată un set întreg de întrebări ce îşi aşteaptă răspunsul pe parcursul următorului mandat guvernamental.

Cât trebuie să coste energia viitorului?

În urmă cu doi ani, Germania a decis să treacă la o nouă politică energetică. Între timp, 23% din energia consumată la nivel federal provine din instalaţii solare şi eoliene şi din centrale ce folosesc biomasă. Obiectivul final e ambiţios: până în 2015, cota trebuie să fie de 35%. Dar proiectul suferă deja în diverse puncte: lipseşte infrastructura de transport a energiei de la generator la consumator, de exemplu.

Frank-Walter Steinmeier, şeful grupului parlamentar SPD, critică lentoarea progreselor: "Reforma energetică s-a blocat înainte de a începe chiar". Şi, în plus, costă consumatorii: energia solară şi eoliană este parţial subvenţionată iar costurile sunt suportate de consumatori. Şi, cu cât mai mult curent eco-prietenos circulă prin reţelele energetice, cu atât creşte nota de plată. În mod paradoxal, în vreme ce micii consumatori sunt taxaţi, există firme mari care consumă multă energie dar sunt scutite de co-plată pentru a nu-şi pierde competitivitatea internaţională.

Refugiaţii: cine are dreptul să rămână în Germania?

Criza din Siria a readus în actualitate subiectul refugiaţilor politici. Sute de mii de civili au părăsit zona de conflict şi este de aşteptat ca Germania să preia o parte dintre ei. Ar fi mai întâi vorba de 5000 - la populaţia Germaniei, o nimica toată. Discuţiile se poartă în jurul a două întrebări: unde ar trebui să fie plasaţi şi din ce ar trebui să trăiască? Unele localităţi se plâng că au deja prea mulţi imigranţi veniţi î n refugiu în Germania. Iar conform legilor actuale, nu au drept de muncă în Republica federală. Împotriva acestei din urmă reguli, însă, au fost deja organizate demonstraţii - iar unii dintre imigranţi au protestat chiar făcând greva foamei..