CEDO cere protecție pentru cuplurile LGBT în toată Europa

O decizie luată marți, 17 ianuarie, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului obligă toate statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Concret, în virtutea sentinței date în cazul Fedotova și alții contra Rusiei, toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri.

Cazul judecat la CEDO a dat dreptate celor trei cupluri care solicitaseră în Rusia dreptul de se căsători. Statul rus le-a respins acest drept iar în fața Curții Europene a argumentat că societatea rusă nu este pregătită să accepte acest pas. CEDO a respins contestația Moscovei și a transmis că, așa cum se întâmplă în orice situație, nici în cazul minorităților drepturile fundamentale nu depind de acceptul majorității.

800.000 de români trăiesc în cuplu fără acte

România este, alături de Polonia, Slovacia sau Bulgaria, printre statele Uniunii Europene vizate de această decizie a CEDO. În România nu există nici o formă juridică de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. De altfel, în demersul de a interzice orice legalizare a relațiilor dintre persoane de același sex, creatorii de legi din România au blocat orice formă de asociere juridică extramaritală, inclusiv pentru persoane de sex diferit. Or, în 2018, statisticile arătau că 800.000 de români heterosexuali trăiau într-o astfel de relație. Mai mult decât atât, o treime dintre copiii români se nasc în astfel de relații nelegalizate.

În absența unei forme de asociere juridică, cuplurile nu dispun de drepturi în situații cum ar fi spitalizarea unuia dintre parteneri sau succesiunea bunurilor dobândite în comun, în cazul decesului unuia dintre cei doi. Nici în cazul acordării creditelor bancare nu sunt recunoscute cuplurile necăsătorite.

În septembrie 2021, Camera Deputaților de la București a respins propunerea legislativă privind parteneriatul civil, cu un scor covârșitor: 229 de voturi împotrivă dintr-un total de 292 parlamentari prezenți în sală. La acea dată, reprezentanții AUR clamau că parteneriatul civil „are ca scop distrugerea familiei tradiționale”, în vreme ce, în numele pesediștilor, Dumitru Coarnă susținea că „o discuție de acest tip nu este prioritară pentru societatea românească”. Iar anul trecut, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal (care dă premierul României), afirma, într-un interviu pentru PressOne, că „legiferarea căsătoriilor minorității LGBT(...) este un subiect artificial”.

În mediile asociate acestor politicieni, argumentația intră deseori în zona absurdului. Astfel, se vehiculează ideea că un posibil pas următor ar fi trecerea de la legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex la acceptarea socială a unor forme penale de devianță socială, cum ar pedofilia. Cei ce pun în discuție astfel de ipoteze ignoră însă faptul că normativele existente stipulează limite intangibile, anume, că orice relație implică întâi de toate atracție consensuală între persoane adulte, cu emoții și discernământ maturizate, sau, altfel spus, care știu ce fac.

În ce privește opoziția bisericii ortodoxe față de parteneriatul civil dintre persoanele de același sex, argumentând că dogma creștină definește familia ca fiind formată exclusiv de un bărbat și o femeie, problema este fals pusă: nimeni nu obligă preoții să cunune cupluri LGBT și nici biserica să-și schimbe scriptura.

„Nu este o uzurpare a tradițiilor”

Tot în 2021, Comisia Europeană lansa o procedură de preinfringement împotriva României, acuzată că nu pune în practică deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și chiar ale Curții Constituționale de la București, prin care statul român era obligat să recunoască uniunea unui cuplu de bărbați, căsătoriți legal într-o țară UE. În cazul dat (Coman - Hamilton), unul dintre cei doi parteneri este cetățean american iar, în absența unui statut juridic legal pentru relația celor doi, acesta poate locui în România, alături de partenerul său român, doar o perioadă limitată. CJUE a amintit autorităților de la București că un cuplu căsătorit într-un stat comunitar beneficiază de aceeași recunoaștere în întreaga Uniune, în baza dreptului la liberă circulație. O situație identică s-a întâmplat în cazul Italiei, care, după o sentință asemănătoare a CEDO pronunțată în 2015, a introdus un an mai târziu parteneriatul civil.

În acest moment, în România se așteaptă rezolvarea a 23 de dosare în care, din cauza neaplicării prevederilor Convenției Europene, sunt încălcate protecția vieții private și de familie a 13 cupluri de femei lesbiene și a opt cupluri de bărbați gay, amintește asociația Accept, care militează pentru drepturile persoanelor cu orientare sexuală alternativă. Cel mai longeviv astfel de cuplu trăiește împreună de 22 de ani, fără să beneficieze de aceleași drepturi ca orice cuplu de cetățeni heterosexuali ai României.

Asociația Accept a fost implicată în deliberările de la CEDO împotriva Rusiei, oferind probe ce demonstrează că lipsa unui cadru legal care să protejeze familiile formate din persoane de același sex le aduce acestora prejudicii în viața de zi cu zi și că acest tip de excludere atrage discriminare și stigmatizare din partea societății.

„A putea să-ți vizitezi partenerul la spital, a avea asigurare medicală comună nu este un atac împotriva nimănui, nici uzurparea unor tradiții locale”, punctează Florin Buhuceanu care, împreună cu partenerul său Victor Ciobanu, este unul din cuplurile care se judecă în fața CEDO împotriva statului român pentru că nu le-a asigurat o formă de protecție și recunoaștere legală a relației lor. „E obligația statului român de a proteja toate familiile, dacă nu vrem să fim comparați cu Federația Rusă, condamnată la CEDO”.