Ce urmează alegerilor europene?

Cei 751 de europarlamentari aleşi după votul din 25 mai se vor întâlni între 1 şi 3 iulie la Strasbourg, pentru şedinţa de inaugurare a noului Parlament European, cu mandat de cinci ani. Eurodeputaţii vor alege la rândul lor noul preşedinte al PE şi pe cei 14 vicepreşedinţi.

Între 14 şi 17 iulie, europarlamentarii se vor întâlni din nou, pentru a-l alege pe viitorul şef al Comisiei Europene, cel care îi va urma lui Jose Manuel Durao Barroso, preşedinte al executivului comunitar din 2004.

În septembrie, vor fi nominalizaţi şi cei 28 de comisari europeni, câte unul din fiecare stat membru. Candidaturile vor fi analizate de comisiile de specialitate ale PE, care se va reuni din nou în octombrie, pentru a vota noua Comisie şi programul acesteia.

Alte posturi-cheie care vor fi decise în următoarea perioadă sunt cel de preşedinte al Consiliului European (în prezent ocupat de Herman van Rompuy), de responsabil cu politica externă a UE (în prezent Catherine Ashton) şi de preşedinte al Eurogrup (în prezent Jeroen Dijsselbloem).

Temele principale care vor preocupa structurile UE

Noile componenţe ale instituţiilor europene vor avea de rezolvat problematici diverse, care au fost şi până acum pe agenda europeană şi pentru care nu s-au găsit soluţii mulţumitoare.

Criza economico-financiară: ce era mai rău pare să fi trecut. Problematice rămân instabilitatea Greciei, şomajul ridicat în rândul tinerilor şi ritmul lent de creştere economică. Multe ţări suferă încă din cauza datoriilor uriaşe şi a competitivităţii scăzute.

Politica externă şi de refugiaţi: la graniţa de est a UE creează probleme mari criza ucraineană. Principalul conflict în acest caz este cel cu Rusia. La frontiera de sud, UE este afectată de instabilitatea Libiei, ceea ce înseamnă şi mai mulţi refugiaţi care încearcă să intre în Europa.

Politica energetică şi climatică: securitatea livrărilor de gaz şi ţiţei îi preocupă din nou pe liderii europeni, după conflictul politic cu Rusia. Este vizată extinderea surselor de aprovizionare cu energie. Este nevoie de investiţii de miliarde de euro în reţeaua europeană de energie electrică. În plus, statele europene au încă de negociat obiectivele climatice pentru 2030.

Protecţia datelor şi a consumatorilor, precum şi a sarcinilor şi atribuţiilor UE în viitor sunt alte subiecte care îi vor preocupa în anii următori pe aleşii europeni.