Ce urmări are ofensiva terestră israeliană în Fâşia Gaza?

După zile de bombardament Israelul a lansat acum o ofensivă terestră în oraşul Gaza, şi asta în ciuda avertismentelor conducerii propriei armate. Se aşteaptă lupte grele cu organizaţia palestiniană Hamas, considerată teroristă de numeroase state din vest.

Potrivit surselor palestiniene, doar până marţi dimineaţă au fost ucişi cel puţin 35 de oameni. Dar ofenisva are urmări ample şi din punct de vedere politic şi umanitar. Iată principalele întrebări şi răspunsuri legat de acest subiect:

Cât de afectat a fost până acum oraşul Gaza de ofensiva israeliană?

Şi în trecut oraşul a fost în repetate rânduri atacat de armata israeliană. Cu acele ocazii au fost lovite şi şcoli, tabere pentru refugiaţi sau adăposturi de urgenţă. De pildă, Israelul a bombardat la sfârşitul lunii mai 2025 şcoala Fahmi al-Djardshavi, transformată pe atunci în cămin pentru refugiaţi. În cursul atacului au fost ucise 33 de persoane şi alte câteva zeci au fost rănite, preponderent copii, a declarat purtătorul de cuvânt al Apărării Civile Palestiniene pentru agenţia de presă AFP. Israelul a declarat că bombardamentul a fost îndreptat împotriva unor terorişti palestinieni.

La fel ca pretutindeni în Fâşia Gaza, şi în oraşul cu acelaşi nume infrastructura a fost masiv avariată. Numai în Comuna Gaza pagubele s-au cifrat la 7,29 de miliarde de dolari, a informat deja în aprilie 2024 postul de televiziune Al-Jazeera, citând dintr-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Băncii Mondiale. Un raport publicat în septembrie de Institutul Naţiunilor Unite pentru Educaţie şi Cercetare (UNITAR) consemnează 36.611 clădiri distruse, dintre care 8.578 sunt distruse în totalitate.

Agenţia de presă turcă Anadolu a citat la sfârşitul lunii august 2025 din afirmaţii făcute cu ocazia unei conferinţe de presă a ONU. Potrivit vorbitorilor, de la mijlocul lunii martie 796.000 de oameni sunt în căutare de refugiu. Aproximativ 95 la sută din ei au fugit din oraşul Gaza, a precizat purtătoarea de cuvânt a ONU, Daniela Gross, citată de agenţia menţionată.

Cât de puternică mai este Hamas?

Israelul pleacă, potrivit unor agenţii de presă, de la premisa că în prezent în oraş se află până la 3000 de membri ai organizaţiei teroriste islamiste, care sunt gata de luptă. Atacul lor fără precedent asupra Israelului din data de 7 octombrie 2023 a provocat războiul din Fâşia Gaza.

Într-un interviu acordat DW la începutul lunii septembrie 2025, Marina Miron, expert militar în cadrul King's College London, a declarat că o estimare precisă a puterii de luptă a organizaţiei islamiste este dificilă. Dar Hamas îşi menţine controlul asupra oraşului şi lupta va fi probabil foarte dură şi sângeroasă.

"Va fi o operaţiune extrem de dificilă", a declarat Miron. "Fiindcă Hamas nu mai are nimic de pierdut". Infrastructura orăşenească, atât cât a mai rămas din ea, mai ales clădirile înalte şi străzile înguste, ar putea fi un avantaj tactic pentru luptătorii grupării.

Organizaţia de lobby evreiască-americană J-Street estimează într-un document publicat pe 2 septembrie 2025 că Hamas este considerabil slăbită. Înainte de război aripa militară a organizaţiei dispunea de aproximativ 30.000 de luptători, grupaţi în cinci brigăzi şi 24 de batalioane. Potrivit armatei israeliene (IDF), au fost ucişi până la 23.000 dintre aceşti luptători şi 20 de batalioane au fost distruse.

Hamas s-a transformat dintr-o organizaţie paramilitară în trupe descentralizate de gherilă. Şi în ciuda pierderilor foarte mari, potrivit unor relatări, a reuşit să recruteze până la 30.000 de noi luptători, dar care în majoritatea lor nu sunt instruiţi militar, potrivit J-Street.

Ce înseamnă ofensiva pentru populaţie?

Aproape toţi cei aproximativ două milioane de locuitori din Fâşia Gaza s-au refugiat deja, potrivit ONU, în timpul războiului care durează de aproape de doi ani. Mulţi dintre ei în repetate rânduri. Acum sute de mii de oameni sunt iarăşi nevoiţi să fugă în căutare de adăpost, fiindcă, potrivit ONU, în urma unor noi bombardamente, în oraşul şi aşa în mare parte distrus, "de facto nu se va mai putea locui".

Potrivit armatei israeliene, până în dimineaţa zilei de marţi (16.09) 40 la sută din civili părăsiseră deja oraşul. Potrivit agenţiilor de presă, armata le-a cerut oamenilor din oraşul Gaza să se îndrepte spre aşa-numita zonă umanitară din sudul Fâşiei Gaza. Dar şi acolo au existat în trecut atacuri mortale repetate.

Edouard Beigbeder, director regional al UNICEF pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a avertizat marţi că ofensiva terestră israeliană "va avea urmări catastrofale pentru mai bine de 450.000 de copii", care sunt deja traumatizaţi şi epuizaţi, a adăugat el. Deja la sfârşitul lunii august ONU împreună cu organizaţii umanitare au declarat pentru prima dată că în Sectorul Administrativ Gaza, din care face parte şi oraşul Gaza, domneşte foametea.

Ce înseamnă ofensiva pentru ostaticii israelieni?

Ofensiva terestră este o ameninţare suplimentară pentru viaţa ostaticilor. Ziarul Jerusalem Post l-a citat la sfârşitul lunii august pe purtătorul de cuvânt al aripii militare a Hamas, Abu Obeida, între timp ucis de armata israeliană. Acesta avertizase că ostaticii israelieni sunt ţinuţi împreună cu luptătorii Hamas în aceleaşi condiţii periculoase din zonele de luptă. "Zonele de luptă" însemnând oraşul Gaza.

Şi Francesca Albanese, raportor special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, apreciază că ofensiva terestră le ameninţă ostaticilor viaţa. "Atacurile repetate pentru cucerirea ultimelor rămăşiţe din Gaza nu îi vor pune în pericol doar pe palestinieni, ci şi pe ostaticii israelieni care au mai rămas", a declarat ea la mijlocul lunii septembrie la o conferinţă de presă a ONU desfăşurată la Geneva.

Cum se vorbeşte în Israel despre ofensivă?

Forumul rudelor ostaticilor aflaţi în mâinile Hamas a exprimat mari îngrijorări legate de ofensiva pentru cucerirea oraşului Gaza. După 710 nopţi în care s-au aflat în mâinile teroriştilor "orice nouă noapte ar putea fi pentru ostatici ultima", se arată într-o declaraţie a Forumului, reluată de agenţia dpa.

Şi în societatea israeliană în general se înmulţesc criticile la adresa războiului din Gaza şi a politicii premierului Benjamin Netanyahu. Periodic au loc ample proteste, ultimul s-a desfăşurat cu aproximativ o săptămână în urmă în faţa reşedinţei lui Netanyahu din Ierusalim. Mii de oameni i-au cerut să încheie o înţelegere cu Hamas şi fiindcă se temeau pentru viaţa rudelor lor în cazul în care va debuta operaţiunea de cucerire a oraşului Gaza.

Potrivit sondajelor realizate de Israel Democracy Institute (IDI), o organizaţie suprapartinică, aproximativ două treimi din populaţia israeliană ar fi în favoarea încheierii unui acord, astfel încât ostaticii să fie eliberaţi în schimbul încetării luptelor şi a retragerii complete a armatei israeliene din Fâşia Gaza. Potrivit IDI, cei mai mulţi israelieni sunt îngrijoraţi de soarta ostaticilor şi a propriilor militari şi mai puţin de situaţia în care se află palestinienii.

Cum reacţionează lumea arabă?

Lumea arabă reacţionează mai degrabă cu reţinere. Luni (15.09.) a avut loc la Doha o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din ţările arabe şi islamice. Unii lideri la vârf au criticat în termeni duri acţiunile armatei israeliene în Gaza.

Gazda reuniunii, Emirul din Qatar, Tamim bin Hamad Al Thani, a acuzat Israelul de genocid, o acuzaţie vehement respinsă de guvernul Netanyahu. Iar preşedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a calificat Israelul drept "duşman", în ciuda acordului de pace încheiat între Egipt şi Israel în anul 1979.

Dar în termeni atât de duri nu s-au exprimat toţi responsabilii prezenţi la Doha. În declaraţia finală se solicită "luarea tuturor măsurilor juridice şi eficiente pentru a se împiedica o continuare a acţiunilor Israelului împotriva poporului palestinian". În plus, se solicită "tuturor statelor" să-şi "revizuiască relaţiile diplomatice şi economice cu Israelul", în vederea iniţierii unor proceduri juridice împotriva acestei ţări.