Ce se întâmplă după încheierea negocierilor?

La scurtă vreme după Reunificare, Partidul Social Democrat (SPD) avea aproape un milion de membri. Între timp, numărul acestora a scăzut la 460 000. Însă, acum, totul depinde numai de ei. Fără votul tovarăşilor de partid nu va exista nicio mare coaliţie CDU/CSU - SPD. Absolut toţi membrii formaţiunii social-democrate vor primi în curând corespondenţă. Fiecare va avea la dispoziţie acordul de coaliţie. Mulţi îl vor citi din scoarţă-n scoarţă şi se vor întreba: este destul de evidentă şi amprenta social-democraţilor în acest program de guvernare, sau nu?  

Majoritatea va decide

Exact ca acum 4 ani, social-democraţii sunt cei care au ultimul cuvânt privind acordul de coaliţie cu Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU). Fiecare membru SPD, inclusiv persoanele înscrise în partid până la data de 6 februarie, va vota prin corespondenţă. Adversarii marii coaliţii de la Berlin au căutat să atragă cât mai mulţi noi membri în SPD pentru a împiedica viitoarea alianţă de guvernare. După congresul din 21 ianuarie, când social-democraţii au dat undă verde, cu o majoritate strânsă, negocierilor privind formarea guvernului, numărul germanilor nou înscrişi în SPD a crescut. Dar este greu de spus câţi dintre aceştia vor vota pro sau contra marii coaliţii (GroKo).

Spre deosebire de alegerile legislative din 2013, când 76% dintre membrii SPD au sprijinit formarea guvernului, s-ar putea ca, de data aceasta, social-democraţii să devină o problemă pentru GroKo. Mulţi consideră că cerinţe importante ale partidului lor nu au fost incluse în programul de guvernare.

În plus, mulţi nu sunt împăcaţi cu inconsecvenţa şefului SPD, Martin Schulz, după eşecul negocierilor "Jamaica". Iniţial, Schulz vedea locul SPD numai în opoziţie. Între timp s-a răzgândit şi vrea ca formaţiunea să devină partener-junior, pentru a treia oară, într-o mare coaliţie, în ciuda experienţei amare a social-democraţilor care, cu Angela Merkel ca şef al guvernului, au avut mereu de pierdut. Conform celor mai recente sondaje, încrederea membrilor în partid şi în Martin Schulz a scăzut la un nivel record. 

Teama de prăbuşire

Sătulă de "politica celui mai mic numitor comun", mai ales aripa tânără a SPD va respinge prin vot alăturarea social-democraţilor, alianţei de guvernământ. Pe 24 septembrie, electoratul a refuzat GroKo, sustrăgându-i 14% din voturi obţinuite de cele două mari aprtide, CDU şi SPD cu patru ani înainte. "Democraţia trăieşte din confruntarea taberelor politice. Or, într-o mare coaliţie, aceste confruntări nu au loc", a argumentat Kevin Kühnert - unul dintre cei mai influenţi adversari ai reeditării GroKo, ai marii coaliţii, din aripa tânără a SPD.

Dar ce se va întîmpla dacă membrii SPD vor vota împotriva acestei reeditări a alianţei a creştin-democraţilor cu social-democraţii? Vor fi organizate noi alegeri. Dar nu va fi simplu. Nici Bundestag-ul nu se poate autodizolva, nici Angela Merkel sau Martin Schulz nu pot propune alegeri anticipate, fiindcă, de teama instabilităţii, fondatorii Constituţiei au avut grijă să îngreuneze organizarea unor alegeri anticipate prea dese, cum au existat în timpul Republicii de la Weimar. Ca atare, următorul pas ar fi intervenţia preşedintelui Frank Walter Steinmeier, căruia îi va reveni misiunea de a propune Bundestag-ului un candidat la alegerile pentru funcţia de cancelar. Fiindcă, înainte de rechemarea alegătorilor la urne, reprezentanţii aleşi ai poporului vor trebui să se întâlnească pentru a alege cancelarul în Bundestag. Dacă el sau ea va prezida un guvern minoritar sau majoritar nu joacă niciun rol în primă instanţă. 

Primul pas: alegerea cancelarului

Preşedintele federal va propune un candidat la funcţia de cancelar. Din partea CDU va fi, cu mare probabilitate, Angela Merkel. Ea este preşedinta formaţiunii, iar la alegerile parlamentare a obţinut cele mai multe voturi. Pentru a fi aleasă ar avea nevoie de majoritatea absolută a celor 709 voturi din parlament. Până acum, toţi cancelarii - inclusiv Merkel - au fost aleşi de la primul tur de scrutin.  

De data aceasta, lucrurile ar putea sta altfel: după două tentative eşuate de formare unei coaliţii, Merkel probabil ar pierde majoritatea absolută.  Ar urma un termen de două săptămâni în care Bundestag-ul, pe baza anumitor propuneri, ar putea numi şeful guvernului. Şi în acest caz va fi nevoie de majoritatea absolută. Dacă şi acest demers ar eşua, după expirarea termenului, vor fi organizate alegeri noi.

Guvern minoritar sau alte alegeri?

Preşedintele Frank Walter Steinmeier este cel care ar putea numi cancelarul ales în fruntea unui guvern minoritar care, după aceea, ar trebui să-şi caute aliaţi în parlament pentru proiectele sale politice. Alternativ, şeful statului ar putea dizolva parlamentul şi ar putea ordona organizarea de noi alegeri în decurs de 60 de zile.

SPD încă nu vrea să vorbească despre eventuale alegeri anticipate, la care - se tem social-democraţii - ar putea fi surclasaţi de către populiştii din Alternativa pentru Germania (AfD). Mai degrabă, conducerea SPD caută să-i convingă pe membrii formaţiunii să sprijine acordul privind formarea unei coaliţii. Numele politicienilor social-democraţi propuşi pentru posturi în viitorul cabinet rămân, deocamdată, un secret. Se speculează că şeful SPD, Martin Schulz, ar viza conducerea Ministerului de Externe. Iniţial, Schulz refuzase categoric intrarea într-un guvern condus de Angela Merkel. O schimbare de poziţie pe care adversarii GroKo din interiorul SPD ar putea s-o exploateze.

Autor: Nina Werkhäuser / CS