1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ce s-a întâmplat cu zborul MH17?

Kersten Knipp / VD17 iulie 2015

Acum un an, aeronava Boeing care aparţinea companiei Malaysia Airlines a fost doborâtă de o rachetă în spaţiul aerian ucrainean. 298 de oameni au fost ucişi. Ce se ştie acum despre cauzele tragediei? O scurtă sinteză.

https://p.dw.com/p/1G0bP
Imagine: AFP/Getty Images/M. Kahana

Care sunt faptele?

La 17 iulie 2014, avionul Boeing al companiei Malaysia Airlines cu numărul de zbor MH17 a decolat de pe aeroportul Amsterdam cu destinaţia Kuala Lumpur. Ruta fusese anterior aprobată atât de Eurocontrol, cât şi de Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile. În jurul orei 13:20, ora Ucrainei, aeronava a fost lovită de o rachetă şi s-a prăbuşit imediat. Toţi cei 298 de oameni din avion, pasageri şi echipaj, au murit. Cele mai multe victime aveau naţionalitate olandeză.

Care sunt posibilele cauze ale prăbuşirii

Un raport preliminar întocmit de autorităţile olandeze de securitate aviatică menţionează că avionul a fost lovit în partea din faţă, un indiciu care explică pătrunderea multor obiecte în aeronavă. În acest fel, aeronava pur şi simplu s-a dezmembrat. Documentul nu face nicio referire la posibile defecţiuni tehnice sau erori de pilotaj. Raportul va fi finalizat în luna octombrie.

Cât de plauzibilă este teoria conform căreia avionul a fost lovit de o rachetă?

Majoritatea experţilor internaţionali presupune acest lucru. Încă din ziua în care a avut loc tragedia a fost avansată ipoteza lovirii aeronavei de către o rachetă tip Buk. Găurile din cockpit, spun specialiştii, sunt un indiciu în acest sens. Serviciile secrete americane au declarat că ar exista imagini din satelit care atestă lansarea unei rachete. Acelaşi lucru este subliniat şi de serviciul secret militar IHS Janes, care vorbeşte la rândul său despre o rachetă Buk M1. Bucăţile de metal găsite la locul prăbuşirii ar face parte din ogiva unei astfel de rachete. Fotografiile şi filmările existente, care sunt în mare parte considerate veridice oferă indicii că avionul a fost lovit de o rachetă sol-aer de fabricaţie rusească.

Ruta nu era considerată riscantă?

Ba da. Ruta zborului MH17 a parcurs o zonă de conflict, respectiv estul Ucrainei, unde au loc şi astăzi lupte între separatiştii pro-ruşi şi armata ucraineană. Mai multe companii aeriene internaţionale au decis să ocolească această regiune. La 1 iulie, autorităţile ucrainene au închis spaţiul aerian inferior în sud-estul ţării. Prin urmare, avioanele civile aveau voie să survoleze acest teritoriu, fără aprobare, doar la o altitudine mai mare de 8000 de metri. Altfel decât alte companii, Malaysia Airline a decis să nu evite zona, nefiind însă singura care a procedat astfel. Cu o săptămână înainte de catastrofă, alte 900 de avioane tranzitaseră spaţiul aerian din estul Ucrainei.

Ukraine OSZE Absturzstelle MH 17
Imagine: Reuters/S. Zhumatov

Cine este considerat responsabil de prăbuşire?

Deocamdată acest lucru nu a fost stabilit în mod irefutabil. Ucraina şi statele occidentale presupun că rebelii pro-ruşi au fost cei care au lovit aeronava cu o rachetă sol-aer. Moscova respinge o asemenea pistă şi dă vina pe guvernul de la Kiev. Totuşi, multe detalii consolidează ideea conform căreia racheta a fost lansată de către separatişti. Încă din ziua de 18 iulie, ministerul de Interne ucrainean a prezentat o filmare realizată cu o zi înainte de tragedie, în care este prezentat sistemul de rachete Buk. Acesta, au dat asigurări ucrainenii, provine de la rebeli. La rândul său, BND, serviciul de informaţii german, a conchis că aeronava Boeing a fost doborâtă de separatişti cu un sistem de rachete Buk sustrase de la ucraineni. Înregistrări audio oferă însă indicii că MH17 a fost confundat cu un avion militar ucrainean.

Au putut fi adunate dovezi?

Da. Cutia neagră a avionului a fost recuperată chiar în ziua prăbuşirii. După patru zile, aceasta a fost predată autorităţilor din Malaezia de către rebeli. Aparatele nu au prezentat niciun fel de urme că ar fi fost manipulate. Datele stocate au fost verificate de autorităţile britanice specializate în anchetarea accidentelor aviatice. Rezultatele evaluării au fost puse la dispoziţia autorităţilor din Olanda.

Cum au procedat din punct de vedere juridic rudele victimelor?

La un an după prăbuşire, rudele victimelor l-au dat în judecată pe unul dintre liderii separatiştilor, căruia îi cer despăgubiri în valoare de 826 de milioane de euro. Acuzarea se bazează pe o lege americană de protecţie împotriva maltratării, care poate fi folosită împotriva străinilor. Unul din avocaţii victimelor a declarat că este mai puţin vorba despre bani şi mai mult despre găsirea răspunsurilor. În acest fel se încearcă şi sporirea presiunii împotriva Rusiei, a mai arătat juristul.

Pe cine consideră rudele victimelor responsabili de catastrofă?

A fost dat în judecată Igor Girkin, cetăţean rus, care a ocupat pentru o vreme funcţia de ministru al apărării în autoproclamata "Republică Populară Doneţk". În textul acuzării se afirmă că Girkin ar fi ordonat rebelilor din subordine să ţintească Boeingul 777, iar aceştia ar fi avut permisiunea Kremlinului.

În ce fel pot fi clarificate definitiv toate aceste aspecte?

Autorităţile malaeziene au solicitat ca de prăbuşirea avionului să se ocupe un tribunal al Naţiunilor Unite. În acest sens, Malaezia a prezentat un proiect de rezoluţie în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. În document este solicitată înfiinţarea unui tribunat conform capitolului 7 din Carta ONU. Olanda susţine demersul. Preşedintele rus Vladimir Putin a descris însă iniţiativa drept "contraproductivă".