Ce ne facem cu refugiaţii creştini şi cu deţinuţii de la Guantanamo?

Nici refugiaţii irakieni, fie ei chiar şi creştini prigoniţi de extremişti islamici, şi nici musulmanii deţinuţi la Guantanamo nu constituie genul de oameni, pe care UE să dorească foarte intens să-i primească în ţările de pe bătrânul continent. Or, în ambele categorii există o serie de persoane care pur şi simplu nu pot fi repatriate întrucât, potrivit organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, s-ar confrunta ţările lor de baştină cu noi persecuţii.

Subiectul Guantanamo, care i-a preocupat joi intens pe miniştri europeni de interne, sfâşie până şi guvernul Germaniei. Şeful diplomaţiei federale Steinmeier, candidatul social-democrat la funcţia de cancelar ar dori primirea în Germania a unora din deţinuţii din lagărul cubanez pentru persoane suspectate de activităţi teroriste.

„Nu ne dăm în vânt să-i primim a spus el, dar e vorba aici de o chestiune de credibilitate proprie, dacă susţinem sau nu desfiinţarea lagărului american”, a afirmat textual demnitarul berlinez, amintind de insistenţa, cu care europenii au revendicat în trecut fostei administraţii americane, să procedeze la grabnica lichidare a lagărului de la Guantanamo.

În schimb ministrul german de interne, Wolfgang Schaeuble, nu s-a arătat câtuşi de puţin entuziasmat de perspectiva sosirii în Germania a unor persoane, care ar putea spori sensibil pericolul terorist. In opinia ministrului creştin-democrat, „e treaba SUA, nu a UE, să se ocupe de oamenii deţinuţi la Guantanamo”.

Riscurile în domeniul securităţii asumate de o ţară europeană sau alta, care i-ar primi eventual pe teritoriul ei, s-ar repercuta automat şi asupra celorlalte state ale comunităţii, dată fiind libera circulaţie a persoanelor, stipulată de acordurile de la Schengen, a avertizat el. În plus, europenii ar fi obligaţi să-i consulte pe americani ca să afle în ce măsură trebuie să-i supravegheze pe noii veniţi. În context demnitarul conservator german s-a mirat de popularitatea afirmaţiei, potrivit căreia deţinuţii de la Guantanamo n-ar constitui nici un fel de pericol.

„Oare de unde ştiu ce ştiu oamenii care tot afirmă că din partea celor deţinuţi la Guantanamo nu ar emana nici o primejdie? Dacă aşa stau lucrurile de ce mai sunt ei oare acolo? s-a mai întrebat Schaeuble.

În ce-i priveşte pe refugiaţii irakieni, din care o parte sunt creştini, guvernele europene se arată ceva mai înclinate să-i trateze cu oarecare indulgenţă. Dar în pofida acestei afişate blândeţi nici lor nu le va veni uşor să obţină azil în statele europene.

Şeful semestrial al Consiliului European, cehul Ivan Langer a accentuat că soluţia optimă pentru ei ar fi „repatrierea lor”, după restabilirea securităţii în Irak.

Rămâne ca fiecare ţară să decidă în ce măsură va accepta refugiaţi irakieni pe teritoriul său. Germania s-a hotărât să primească o jumătate din cei 5.000 de irakieni pe care Uniunea ar urma să-i admită în acest an. Iniţial comunitatea propusese ca în 2009 să se preia din Iordania şi Egipt nu mai puţin de zece mii de refugiaţi irakieni.