Ce-i uneşte şi desparte pe germanii din Est şi din Vest | Germania | DW | 08.11.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Ce-i uneşte şi desparte pe germanii din Est şi din Vest

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, majoritatea germanilor se arată mulţumiţi de reunificarea ţării. Dar, în acelaşi timp, mulţi estgermani spun că în fosta RDG nu era chiar totul prost.

Aceasta reiese din cel mai recent barometru de opinie ARD-Deutschlandtrend. Noaptea de 9 spre 10 noiembrie este data cea mai marcantă din istoria recentă a Germaniei. Este noaptea deschiderii graniţei care timp de decenii a despărţit printr-un zid solid, sârmă ghimpată şi dispozitive automate de tragere Germania de Est de cea de Vest, respectiv ambele state formate după sfârşitul celui de-al Doilea Răboi Mondial: RDG şi RFG. De la acest eveniment care a schimbat istoria Germaniei se împlinesc 30 de ani.

În preajma jubileului de sâmbătă, 9 noiembrie, germanii apreciază pozitiv evoluţia ţării în aceşti ultimi 30 de ani. Potrivit sondajului întocmit de institutul demoscopic infratest dimap la comanda postului public de televiziune ARD, şase din zece germani chestionaţi - atât din est cât şi din vest - spun că reunificarea le-a adus beneficii personale. Doar fiecare al şaptelea apreciază că reîntregirea ţării a avut pentru el consecinţe negative.

Sondajul ARD-Deutschlandtrend privind consecinţele reunificării Germaniei

Sondajul ARD-Deutschlandtrend privind consecinţele reunificării Germaniei

Starea de spirit din Germania este în general pozitivă în acest an 2019, în care se aniversează trei decenii de la căderea Zidului Berlinului. Totuşi trei din patru estgermani (77%) sunt de părere că realizările foştilor cetăţeni RDG-işti nu au fost apreciate la adevărata lor valoare în Germania reunificată. Atât în Est (83%) cât şi în Vest (78%), germanii sunt în majoritate de acord că mentalitatea şi cultura au rămas diferite şi la 30 de ani de la căderea Zidului. Şi unii şi alţii cred, însă, că aceste diferenţe nu vor mai juca un rol în viitor. De exemplu pentru germanii care se nasc acum.

Erau şcolile în fosta RDG mai bune?

La întrebarea ce e mai bine în actuala Germanie reunificată decât în fosta RDG, se menţionează înainte de toate libertatea de a călători. Şi şansele profesioanle, libertatea de opinie, economia sau sistemul de sănătate sunt, conform celor chestionaţi, aspecte pozitive ale Germaniei reîntregite. Invers, legat de ce a fost mai bine în fostul stat comunist estgerman, cei mai mulţi au indicat posibilităţile de îngrijire şi de educaţie preşcolară precum şi coeziunea socială. În ce priveşte educaţia şcolară, părerile sunt împărţite. În timp ce estgermanii apreciază situaţia din şcolile germane de azi ca fiind mai proastă decât în RDG, vestgermanii văd lucrurile exact invers.

Fiecare al şaselea vestgerman nu a fost niciodată în Est

Cei intervievaţi au indicat în proporţie de 80 la sută (vestgermani) şi 59 la sută (estgermani) că se simt, înainte de toate, germani, şi nu atât est- sau vestgermani. 36 la sută dintre cetăţenii din noile landuri federale se consideră, însă, şi astăzi, la trei decenii de la căderea Zidului, în primul rând estgermani. Doar 16 la sută dintre persoanele din vechile landuri federale se consideră înainte de toate vestgermani.

De precizat ar fi că dacă s-ar efectua un sondaj similar comparativ între regiunile din nordul şi sudul Germaniei, rezultatele ar fi asemănătoare, evidenţiind diferenţele dintre germanii chestionaţi. Uimitor este că şi la 30 de ani de la căderea zidului despărţitor un număr totuşi considerabil de vestgermani nu au fost niciodată în Est. 17 la sută dintre vestgermani declară că nu s-au aflat niciodată în noile landuri federale, în timp ce printre estgermani nu găseşti mai pe nimeni care să nu fi vizitat măcar o dată partea de vest a Republicii Federale.

Sondajul ARD-Deutschalndtend privind comparaţiile dintre vestul şi estul Germaniei

Sondajul ARD-Deutschalndtend privind comparaţiile dintre vestul şi estul Germaniei

Slabă susţinere pentru actualul guvern

Ca de obicei, infratest dimap a inclus şi în acest chestionar întebări privind peisajul politic actual, mai precis referitoare la bilenţul primei jumătăţi de mandat a coaliţiei conservator-laburiste de la Berlin. Sondajul ARD-Deutschlandtrend relevă că germanii nu sunt prea mulţumiţi de prestaţia cancelarei Merkel şi a miniştrilor ei. Ca şi cu o lună în urmă, doar aproximativ o treime (32%) sunt mulţumiţi de activitatea cabinetului Merkel, în timp ce două treimi (67%) se pronunţă critic. Cei care apreciază pozitiv actualul executiv federal aparţin, în majoritate, formaţiunilor conservatoare aflate la guvernare: CDU şi CSU.

Annegret Kramp-Karrenbauer - mai impopulară ca oricând

În ce priveşte popularitatea politicienilor germani, cancelara Angela Merkel a înregistrat cel mai slab nivel din noiembrie trecut: 49%. Succesoarea ei la conducerea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK), totodată ministră a Apărării, a înregistrat cel mai prost punctaj de până acum: doar 18 la sută dintre germani sunt mulţumiţi de activitatea ei în cele două funcţii amintite - cu cinci procente mai puţini decât luna trecută.

Dacă duminică ar avea loc un nou scrutin legislativ...

Dacă duminică ar avea loc un nou scrutin legislativ...

AKK este în acelaşi timp neconvingătoare ca posibilă succesoare la şefia guvernului federal. Doar fiecare al cincilea dintre cei chestionaţi ar vota-o. În rândul electoratului CDU şi CSU,  numai 31 la sută i-ar acorda votul. Pe fostul şef al grupului parlamentar CDU, Friedrich Merz, l-ar alege în schimb 42 la sută din germani şi chiar 50 la sută din electoratul CDU.

Marea coaliţie nu mai întruneşte majoritatea opţiunilor electorale

Rezultatul alegerilor de land din Turingia şi dezbaterile intense reaprinse pe tema conducerii CDU marchează starea actuală de spirit din Germania. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, formaţiunile unionale nu ar mai întruni decât 26 la sută din voturi - cu două procente mai puţin decât în luna octombrie. Social-democraţii din SPD ar obţine 14 procente la urne. Aşadar coaliţia de la Berlin, dintre CDU/CSU şi SPD, nu ar mai dispune de majoritatea necesară. Şi Verzii ecologişti ar pierde voturi, ajungând la numai 22 de procente - cel mai slab rezultat pentru ei în sondajul ARD Deutschlandtrend din luna mai a acestui an. Populiştii de dreapta din AfD ar înregistra la urne 14%, situându-se pe aceeaşi poziţie ca SPD. Stânga ar fi votată de 9 la sută din electorat, iar liberalii din FDP de 8 procente.

Vă mai recomandăm