Ce cred partidele eurosceptice despre UE | Europa | DW | 15.01.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Ce cred partidele eurosceptice despre UE

Partidul britanic UKIP a devenit un model pentru toți cei care vor să părăsească Uniunea Europeană. Există însă diferențe majore între partidele de dreapta eurosceptice din statele europene.

Germania - AfD

AfD îi mai dă Uniunii Europene un termen de grație. În ochii acestui partid, UE trebuie să renunțe la o mare parte a prerogativelor ei în favoarea statelor naționale. Dacă nu se întâmplă acest lucru, partidul Alternativa pentru Germania cere consecințe drastice în programul său electoral pentru alegerile europene din mai: atunci "considerăm că sunt necesare - ca ultimă opțiune - ieșirea Germaniei din UE" (deci un Dexit) "sau dizolvarea ordonată a Uniunii Europene și fondarea unei noi comunități economice și de interese la nivel european." AfD consideră că Parlamentul European și moneda euro sunt inutile, iar Germania ar trebui să se întoarcă la fosta ei monedă, marca germană. În interiorul partidului au existat mai ales certuri privind viteza cu care UE trebuie să se reformeze. Inițial era vorba de o perioadă legislativă (europeană) de cinci ani, acum formularea e vagă: "într-o perioadă rezonabilă".

Marea Britanie - UKIP          

UK Indepence Party își vede misiunea cea mai importantă aproape finalizată: ieșirea Marii Britanii din UE. Dar acesta e și motivul pentru care popularitatea partidului UKIP a scăzut după referendumul privind Brexitul din 2016: De ce să mai voteze susținătorii Brexitului cu UKIP, dacă și ambele partide mari, conservatorii și laburiștii, vor părăsirea Uniunii Europene? Cu toate acestea, UKIP se teme că Brexitul va fi prea "soft" sau că, în final, poate nici nu va mai avea loc. Un astfel de scenariu i-ar da partidului un nou avânt. La nivel european, UKIP e un model pentru toți cei care vor să părăsească UE, având un statut aproape eroic.

London UKIP Vorsitzender Nigel Farage (picture-alliance/empics/S. Rousseau)

Nigel Farage de la UKIP bucurându-se de victoria campaniei Leave la referendumul privind Brexitul

Franța - Adunarea Națională, fostul Front National

Pro-europeanul Emmanuel Macron și-a învins rivala eurosceptică, pe Marine Le Pen, în turul al doilea al scrutinului prezidențial. Dar protestele Vestelor Galbene au încurajat-o pe Le Pen, care a învățat multe din înfrângerea de la alegerile prezidențiale. Se pare că a pierdut multe voturi în 2017 din cauza solicitării ca Franța să renunțe la moneda euro. De atunci, poziția ei a devenit mai moderată. Le Pen nu vrea o dizolvarea a Uniunii Europene, ci o "Europă a națiunilor". Pentru partidul ei contează foarte mult controlul granițelor naționale, pentru a opri migrația ilegală. Din acest motiv, Le Pen respinge acordul Schengen în forma sa actuală. 

Austria - FPÖ

Până în anii 70, partidul "Freiheitliche Partei Österreichs" era încă un promotor al integrării Austriei în structurile premergătoare ale Uniunii Europene. Cel târziu după preluarea conducerii partidului de către Jörg Haider în anii 80, FPÖ a devenit un partid eurosceptic. Pentru a nu-i dăuna partenerului de coaliție mai puternic ÖVP, condus de cancelarul Sebastian Kurz, FPÖ se prezintă, în prezent, ca partid ceva mai moderat. Încă în timpul campaniei electorale, Kurz le-a cerut politicienilor de la FPÖ să nu mai vorbească despre o ieșire a Austriei din UE, aceasta fiind una dintre condițiile pentru crearea unei coaliții. De atunci, FPÖ nu cere decât o reformare a UE și mai multe drepturi pentru națiunile europene - ceea ce solicită, de fapt, și Kurz, dar într-o variantă atenuată. În special în politica de migrație, cele două partide sunt atât de apropiate încât diferențele au devenit aproape imperceptibile.

Olanda - PVV

Migrația și islamul sunt temele mari ale Partidului pentru Libertate. În politica europeană, PVV pare mai puțin energic, având cam aceleași poziții ca "mainstream-ul" partidelor populiste de dreapta din Europa: reducerea influenței Uniunii Europene și întărirea statelor naționale. Ca Alterniva pentru Germania (AfD), și PVV e de părere că Parlamentul European trebuie desființat, mergând încă un pas mai departe și cerând și dizolvarea Comisiei Europene. Din perspectiva PVV, cooperarea europeană trebuie să funcționeze doar prin statele membre. Partidul nu pledează pentru o renunțare la moneda unică. PVV vrea ca cetățenii să hotărască prin referendum dacă Olanda să iasă din UE sau nu.  

Polonia - PiS 

Există o diferență majoră între PiS (Dreptate și Adevăr) în Polonia și partidele naționaliste de dreapta din alte state europene: PiS e singur la guvernare, are deci mai multă putere decât FPO care e partener de coaliție, sau partidele naționaliste din alte țări europene care sunt în opoziție. Relația partidului PiS cu UE e ambivalentă: pe de-o parte, Uniunea e considerată prea liberală, globalizată și prietenoasă față de refugiați, pe de altă parte, politicienii de la PiS știu că bunăstarea Poloniei depinde în mare măsură de apartenența la UE și de fondurile alocate de Bruxelles. Mai mult, Polonia are nevoie de partenerii europeni pentru a ține Rusia la distanță, Varșovia vrea mai multă cooperare cu UE în domeniul securității. În consecință, pentru PiS nici nu poate fi vorba de o părăsire a Uniunii Europene, ci doar de respingerea amestecului Bruxelles-ului în treburile interne ale Poloniei, de la distribuirea refugiaților până la erodarea statului de drept.     

Ungaria - Fidesz

Există multe asemănări la nivel politic între Ungaria și Polonia: partidul Fidesz guvernează singur, la fel ca PiS în Polonia, nefiind, deci, nevoit să țină cont de niciun partener. Premierul Viktor Orban încearcă, la fel ca PiS, să-și subordoneze statul de drept. La obiecțiile din partea Comisiei Europene reacționează doar atâta cât e necesar pentru a nu pierde fondurile europene pentru țara sa. Orban își dorește din motive economice ca Ungaria să rămână neapărat în UE. O diferență majoră față de Polonia: în timp ce partidul PiS vede în UE și în NATO o garanție de securitate împotriva Rusiei, solicitând sancțiuni cât mai puternice, Orban îl admiră pe Putin și e în relații bune cu președintele rus.  

Italia - Lega

Lega e un caz particular. Inițial, se numea Lega Nord și era un partid regional al nordului mai bogat al Italiei, care pleda multă vreme pentru o separare de restul țării.

Matteo Salvini, Innenminister Italien (DW/A. DeLoore)

Matteo Salvini de la Lega în dialog cu DW

În contextul acestei tradiții, Lega era înainte un partid pro-european, care vedea în UE cadrul potrivit pentru dezvoltarea unor regiuni puternice. Astăzi, formațiunea politică se umește Lega, și-a extins influența asupra întregii Italii și face parte dintr-un guvern populist. Liderul ei, ministrul de interne Matteo Salvini, nu scapă nicio ocazie de a vitupera împotriva unui amestec prea mare al Comisiei Europene, spre exemplu în politica bugetară. Înainte, Salvini pleda chiar pentru desființarea monedei euro, dar a devenit mai reținut în privința acestui subiect. E o ironie a politicii că tocmai un critic al UE ca Salvini s-ar putea să intre în discuție ca posibil președinte al Comisiei Europene în cazul în care partidele populiste de dreapta ar deveni cel mai mare sau al doilea grup parlamentar din Parlamentul European în urma alegerilor din mai. "Mă roagă prietenii din mai multe țări europene", a spus Salvini în noiembrie într-un interviu."Să vedem, mă mai gândesc." 

Vă mai recomandăm