Ce anticorpi are Estul, si Vestul nu? Interviu cu Lucian Boia (Ziare.com) | România | DW | 11.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Ce anticorpi are Estul, si Vestul nu? Interviu cu Lucian Boia (Ziare.com)

Istoricul Lucian Boia ne indeamna sa privim inspre o noua linie de demarcatie din Europa: Vestul lovit dramatic de SARS CoV2 si Rasaritul, aparent mai norocos. Dar sta Romania mai bine in problema pandemiei?

Lucian Boia, si-a demonstrat Romania pe deplin apartenenta la Europa?

Eu cred ca da. Sigur, la Europa in sens larg, fiindca uneori cand spunem Europa ne referim strict la modelul occidental, ne referim la Uniunea Europeana, iar Europa e cea mai larga. Oricum, e o combinatie de civilizatie occidentala si de civilizatie orientala, deci cred ca Romania e una dintre tarile care a asimilat cele mai multe elemente europene, prin ambele parti ale continentului, si dinspre Apus, si dinspre Rasarit.

Citez aici titlul unui volum pe care l-ati scris, Romania, tara de frontiera a Europei. Nu geografic, dar cultural, simbolic, s-a mutat frontiera aceasta mai spre centru?

Cand am alcatuit sintagma aceasta, Romania, tara de frontiera a Europei, nu m-am referit la asezarea Romaniei chiar la marginea Europei. Se intampla ca este la marginea Uniunii Europene, dar nu la marginea Europei. Am vrut sa spun ca Romania are conditia unei tari de frontiera, s-a aflat mereu la frontiera: in Antichitate, la frontiera Imperiului Roman, apoi la frontiera Imperiului Bizantin, apoi la frontiera Occidentului, apoi aici, intre marile imperii, Rus, Habsburgic, Otoman, mereu am avut conditia asta de frontiera.

Tara de frontiera a Europei nu se refera la asezarea ei la marginea Europei, Europa socotind-o pana la muntii Urali. Nu acolo se afla Romania, dar conditia ei este de tara de frontiera in raport cu diversele formule de civilizatie pe care le-a cunoscut si le cunoaste Europa.

E si un avantaj aici, nu-i asa? In acest mix.

Eu mi-am spus parerea despre romani si istoria lor in "De ce este Romania altfel", insa Romania poate fi privita sub multe unghiuri si nu numai Romania. E distinctia pe care trebuie sa o facem intre istoria ca proces obiectiv si istoria ca reconstructie intelectuala. Istoria este una singura ca proces obiectiv, dar in ceea ce priveste istoria pe care o reconstruim noi, pornind de la istoria reala, aceasta e de multe feluri si poate fi privita sub multe unghiuri.

Privirea mea in De ce este Romania altfel a fost ceva mai critica, acu, in cartea asta recenta, vreau sa arat tocmai partea buna a lucrurilor si mai ales capacitatea asta extraordinara a romanilor de a alege elemente de civilizatie, de a le turna, de a le aseza in propria civilizatie, o capacitate extraordinara. Am luat de peste tot, din Apus, din Rasarit, din Europa Centrala, cred ca nu ne-au scapat prea multe parti ale Europei pe care sa nu le fi utilizat in vreun fel in toate imprumuturile culturale si de tot felul pe care le-am facut.

In primul rand, am vorbit despre limba romana, care este o limba extraordinara.

Desigur, e o limba romanica, insa dincolo de asta, este un amestec extraordinar cu o multime de inflexiuni de origine slava, dar si greceasca, si de origine turca, maghiara, apoi avem o gramada de neologisme, luate din franceza initial, acum mai recent din engleza. E spiritul asta, nu as spune de imitatie, poate fi o exprimare peiorativa, de adaptabilitate.

Limba romana este, cred ca nu exagerez, limba cea mai amestecata a continentului european: limba romanica, dar cu o multime de influente de tot felul, si rasaritene, si apusene, o limba extraordinara, care dovedeste capacitatea romanului de a se adapta, de a prelua, de a integra tot felul de elemente de cultura si de civilizatie.

Vorbiti in acest nou volum de la Editura Humanitas, "Romanii si Europa O istorie surprinzatoare", despre adaptabilitatea romanilor. Pe seama ei puneti si europenizarea, trecerea de la salvarii turcesti la costumele occidentale.

E un carusel uluitor, romanii s-au integrat mai intai in spatiul cultural slavon si bizantin, sigur, dar elementele bizantine au fost preluate mai ales prin slavii sudici, prin bulgari, ca sa spunem mai direct. Dupa aceea, avem perioada fanariota mai ales, cu o puternica influenta greceasca si turceasca si de aici facem saltul spre Occident, care este uluitor. Pe parcursul secolului al XIX-lea, in cateva decenii, nu mai mult, societatea romaneasca se rupe de Orient si se orienteaza puternic, decisiv, spre lumea occidentala.

Vorbeau greceste, ca limba de cultura, acum vorbesc frantuzeste, se imbracau in vestminte orientale, acum se imbraca dupa moda occidentala si asa mai departe.

Dar la fel de usor, spuneti, daca nu chiar mai usor, s-au adaptat la comunism.

Daca sunt adaptabili, se adapteaza la orice. Si la comunism, desi a fost o schimbare a elitelor, nu sunt aceiasi romani, sa zicem, care s-au orientat spre comunism, dar intr-adevar, s-a preluat modelul comunist in varianta cea mai apropiata de modelul dominant, sovietic.

Cititi interviul integral AICI