Ce aduc sancțiunile împotriva Iranului? | Economie | DW | 21.05.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Ce aduc sancțiunile împotriva Iranului?

Experții au păreri diferite despre eficiența sancțiunilor economice. Dar cercetările arată că SUA greșesc cu noile lor sancțiuni împotriva Teheranului.

Deja în anul 432 î. Hr. omul de stat atenian Pericle a încercat să exercite presiuni prin introducerea de sancțiuni economice. Tot de atunci datează și întrebarea dacă aceste sancțiuni sunt mijlocul potrivit pentru a determina guvernul unei țări să-și modifice comportamentul.

Gary Hufbauer și colegii săi de la Peterson Institute for International Economics (PIIE) din SUA au construit începând cu anii '90 o bază de date cuprinzătoare și au analizat 200 de cazuri de aplicări de sancțiuni economice - de la perioada Primului Război Mondial până la începutul secolului 21.

"Am ajuns la concluzia că în aproximativ o treime din cazuri sancțiunile au avut efect, determinând schimbarea comportamentului statului penalizat", spune Christian von Soest. El conduce departamentul Pace și Securitate la Institutul Leibniz pentru studii globale și regionale (GIGA) din Hamburg. "Dar cifra este foarte controversată. Alți cercetători cred că sancțiunile sunt eficiente în mult mai puține cazuri, doar 5%."

Care este scopul?

Mai ales în cazurile în care sunt exercitate și presiuni militare nu se știe ce rol exact au sancțiunile economice în convingerea guvernului vizat de a-și schimba optica. În plus, aceste sancțiuni ar putea avea scopuri diverse: uneori ele vizează o modificare de comportament, alteori ele sunt menite să reducă spațiul de manevră comercial al unei țări; în unele cazuri, sancțiunile sunt pedepse pentru încălcarea unor norme globale.

Sigur este că sancțiunile sunt mai eficiente atunci când sunt impuse unor state democratice decât unor regimuri autoritare. "Pentru că într-o democrație există mai multe canale prin care populația își poate manifesta nemulțumirea și spori astfel presiunile asupra propriului guvern", arată von Soest.

Deși nu se poate afirma în mod clar dacă sancțiunile economice servesc la atingerea unor obiective politice, se constată fără dubiu că ele pot dăuna serios economiei țărilor pedepsite. Cuba și Coreea de Nord sunt exemple elocvente în acest sens, dar în ambele cazuri sancțiunile nu au dus și la schimbarea direcției politice a acestor țări.

Schlechte Versorgungslage im Iran (picture-alliance/dpa/Abedi)

Populația iraniană nu o duce deloc bine din punct de vedere economic

Cât despre Iran: după sancțiunile impuse de SUA în 2010 și de UE în 2012, exporturile de țiței ale Teheranului s-au prăbușit dramatic, iar economia a scăzut cu o treime. Dar să fi fost acesta motivul pentru care s-a ajuns la încheierea acordului nuclear cu Teheranul în 2015, punând capăt conflictului privind programul atomic iranian?

Cauză și efect

"Niciun stat nu va admite vreodată că a fost silit de sancțiuni să acționeze într-un anumit fel dorit de ceilalți. Întotdeauna se vor găsi alte motivații", spune Christopher Daase, politolog la Universitatea Frankfurt și președinte al Fundației din Hessa pentru Cercetări privind Pacea și Conflictul (HSFK). "De aceea este foarte greu de lămurit adevărata eficiență a sancțiunilor."

Daase se îndoiește de pildă că măsurile anunțate recent de Casa Albă împotriva Iranului sunt cu adevărat niște sancțiuni propriu-zise. "Sancțiunile sunt de fapt niște costuri care sunt trecute în contul unui anumit actor de pe scena politică internațională, după încălcarea de către acesta a unor norme globale", explică politologul. "Dar Iranul a respectat acordul nuclear - ar urma cu toate acestea să fie acum pedepsit?"

Președintele american Donald Trump acuză Iranul că ar sprijini terorismul și că ar încerca să destabilizeze Orientul Apropiat și Mijlociu. "Desigur că se poate încerca o reacție la acest presupus comportament, una care implică inclusiv sancțiuni", crede Daase. "Dar să renunți la un acord internațional încheiat în cu totul alt scop - și anume controlarea programului nuclear al unei țări - este total de neconceput."

Greșeala lui Trump?

USA Trump (Reuters/K. Lamarque)

Ce urmărește de fapt Trump prin măsurile sale împotriva Iranului?

Trump ar fi încălcat astfel două principii ale aplicării eficiente de sancțiuni. Pe de o parte, el amestecă diferite scopuri pentru aplicarea de sancțiuni. Dacă Iranul nu știe când ar putea fi ridicate aceste sancțiuni, "atunci și efectul acestora va fi unul scăzut", indică Christian von Soest de la Institutul GIGA.

Pe de altă parte, pentru ca sancțiunile să fie eficiente ar fi important "să existe un front comun de impunere a acestora iar țările care sancționează să opereze unitar, fără disensiuni pe această temă", continuă von Soest.

Nu se știe dacă Trump va reuși, prin presiuni economice, să creeze un nou "front comun de sancțiuni". Cercetătorul în probleme de conflict Daase crede că este posibil un eșec rapid al lui Trump în această tentativă.

"UE nu a fost nicicând în probleme de politică externă și securitate atât de unită ca acum", spune el. "Pentru Uniune, aceasta este o oportunitate de a-și spori capacitatea de a face față conflictelor în raport cu SUA și de a explora noi modalități de cooperare."

Din punctul de vedere al politologilor, Trump pare să fi greșit la prima vedere prin aceste noi sancțiuni impuse Iranului. Dar asta doar dacă președintele american vizează cu adevărat Iranul prin aceste manevre.

"Dar aici nu este vorba doar de restrângerea Iranului", crede cercetătorul Daase. Pentru Trump sunt importante de asemenea obiective de politică internă și abordarea sa privind felul în care se poate prezenta în fața electoratului american. "Este vorba de credibilitatea sa, de impunerea voinței sale și de posibilitatea de a se putea prezenta drept bărbatul puternic de la Casa Albă."