Ce a făcut Kosovo din independenţa sa?

Teoretic, Kosovo are, la doi ani de la declararea independenţei, şi instituţii, şi constituţie, şi curte constituţională. Are forţe proprii de securitate, are chiar şi servicii secrete. Este afiliat la FMI şi Banca Mondială, iar cu 21 din cele 65 de ţări care i-au recunoscut independenţa întreţine relaţii diplomatice.

"Kosovo şi-a demonstrat stabilitatea politică, economică şi naţională. Prognozele care vorbeau despre o masivă migrare a sârbilor şi răzbunări împotriva acestora sau discriminarea minorităţilor nu s-au adeverit. Dimpotrivă: în Kosovo avem relaţii excelente cu toate minorităţile, în special cu sârbii".

Imaginea proiectată de preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu contrastează aceluiaşi Kosovo povestit de un sârb:

"Domneşte lipsa de perspectivă, nu există libertate de mişcare pentru sârbi şi, să nu uităm, independenţa a fost obţinută bombardând Serbia".

Sârbul Marko Jaksic nu este singurul nemulţumit. E drept, nemulţumirile albanezilor din Kosovo sunt de natură economică şi socială, nu politică. Corupţia şi şomajul sunt fenomene agresive, sărăcia la fel. Protestele se succed - în sistemul de sănătate, în justiţie, în poliţie. Există riscul unor mişcări sociale masive?

"Fiecare om are dreptul la proteste şi greve. Legislaţia noastră", dă asigurări preşedintele Sejdiu, "le permite. În funcţie de bugetul existent, instituţiile trebuie să găsească soluţiile potrivite. Fără, însă, a afecta stabilitatea ţării".

Procesul de recunoaştere internaţională este, deocamdată, într-o perioadă de pauză, multe state aşteptând evoluţiile procesului, aflat pe rol la Curtea Internaţională de la Haga.

"Nu-mi pot imagina un răspuns nefavorabil pentru Kosovo, la Haga. Roata istoriei nu se poate da înapoi", explică profesorul de drept internaţional şi drept european Christian Tomuschat, de la Universitatea berlineză Humboldt, convins că vor veni şi zile de prietenie între Kosovo şi Serbia. Sfârşitul disputei juridice de la Haga, crede Tomuschat, va atrage şi un nou val de recunoaştere internaţională.

"Probabil se va alătura, atunci, şi Rusia, care are interese similare în Osetia de Sud şi în Abhazia", subliniază profesorul german, adăugând că o accedere a Serbiei în Uniunea Europeană în absenţa recunoaşterii unui Kosovo independent este, practic, inimaginabilă. Deocamdată nu şi pentru Belgrad.

Autori: Bahri Cani / Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz