Analiză: Ce a câștigat România la summitul NATO de la Ankara

Există mai multe puncte pozitive câștigate de România decât pierderi după summitul NATO de la Ankara, unde liderii suveraniști Recep Tayyp Erdogan și Donald Trump și-au dat mâna, iar secretarul general al Alianței Mark Rutte a încercat să ascundă faliile din interior și s-a străduit să arate un peisaj armonios.

România, Turcia, Bulgaria și celelalte state ai căror lideri cochetează cu drumul suveranist nu au comentat nimic despre pretenția reînnoită a președintelui american pentru Groenlanda. Trump a insistat că acest teritoriu danez „e foarte important pentru SUA”, dar în același timp „lipsit de importanță pentru Danemarca”. Ideea anexării insulei arctice nu face decât să arate că, atunci când a anexat Crimeea, Rusia ar fi făcut un gest normal.

Nu s-a discutat despre moralitate la Ankara, dar aliații au fost de acord să acorde un spațiu generos Ucrainei în cadrul Declarației finale, unde „îşi afirmă angajamentele suverane” de a susţine asistenţa pentru Ucraina în același ritm și de a oferi ajutoare militare de 70 de miliarde de euro.

Sunt mai multe aranjamente decise la summitul de la Ankara sau în marja lui care favorizează România:

1) Va fi Marea Neagră mai sigură?

Președintele Nicușor Dan a adus în discuția șefilor de stat și de guvern din NATO atât nevoia Republicii Moldova de apărare, cât și problemele din Marea Neagră, pe fondul escaladării conflictului ruso-ucrainean și a dronelor rătăcite care pot deveni periculoase.

Un nou acord a fost semnat cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianței, între România, Bulgaria și Turcia, de miniștrii Apărării din cele trei state, în prelungirea celui din 2024: cele 3 țări riverane la Marea Neagră și membre NATO au decis să extindă cooperarea de dezamorsare a minelor plutitoare cu misiuni de protecție a infrastructurii critice.

Pe scurt, nu doar cablurile submarine vor fi apărate, ci și perimetrul Neptun Deep de unde se extrage gaz va fi protejat de forțele armate ale celor trei state, cărora s-ar putea să li se alăture și alți membri NATO. Misiunea principală a grupului operativ pe care îl formează forțele militare din România, Bulgaria și Turcia este „asigurarea libertății de navigație în apele Mării Negre, prin misiuni de supraveghere, acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim, precum și activități conexe de căutare și salvare pe mare”.

Marea Neagră are nevoie de protecție, fiindcă va deveni „o interfață între Europa și zona caspică”, după cum a declarat Nicușor Dan. În Declarația finală a summitului NATO de la Washington din 2024, Marea Neagră a fost menționată de trei ori. Regiunea pontică era atunci reconfirmată ca loc strategic pentru securitatea euroatlantică.

2) România și proiectele mari de investiții ale statelor din NATO

Împreună cu alte 10 state aliate, România s-a angajat să cumpere la comun avioane de supraveghere suedeze GlobalEye, care pot detecta rachete balistice, de croazieră, dar și drone de la distanțe mari și care vor forma noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control.

În plus, va fi parte și a strategiei NATO Drone Edge, în care se vor investi 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani exclusiv pentru achiziția de sisteme anti-drone pentru flancul estic al Alianței. România are expusă frontiera sa răsăriteană, în special în Marea Neagră, dar și în Delta Dunării.

3) Militarii americani rămân în România

Președintele Nicușor Dan a declarat că „nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic”, sugerând că Baza de la Kogălniceanu va continua să se extindă. Totuși, la Ankara, Nicușor Dan nu a avut nicio convorbire cu Donald Tump și nici nu s-a luat vreo decizie legată de trupele americane.

Liderul de la Casa Albă a folosit totuși amenințarea și a lăsat să se înțeleagă că retragerea altor trupe americane din Europa depinde „de Groenlanda”. Congresul SUA a impus deja prin Legea apărării de anul acesta că pragul minim de soldați în Europa nu poate scădea sub 76.000 fără consultare cu celelate state NATO. Înaintea summitului de la Ankara Trump a spus că Statele Unite vor retrage 5.000 de militari din Germania, promiși Poloniei, iar în acest moment rămân pe continent aproximativ 80.000 de militari americani. La sfârșitul anului trecut, Washingtonul a renunțat la brigada rotațională din România, astfel că în țară au rămas doar 1000 de militari americani, față de Polonia unde sunt 10.000.

România pleacă mulțumită de la Ankara, fiindcă: (i) toate cele 3 state aliate riverane la Marea Neagră vor colabora pentru apărarea litoralului lor și investițiilor pe care le au în regiune, deci responsabilitatea se împarte; (ii) apoi, prin asocierea la consorțiile de apărare comună cu celelalte 10 state, dronele rusești vor putea fi oprite înainte să intre în spațiul aerian autohton; (iii) Rusia este menționată în Declarația finală a summitului drept „o amenințare”, iar statele europene din NATO vor să-i oprească ascensiunea pe toate căile; (iv) este subliniat în documentul final al summitului de la Ankara „sprijinul neclintit pentru Ucraina în efortul său de a-şi apăra libertatea, suveranitatea şi integritatea teritorială”, iar această promisiune este și în sprijinul României, care are o graniță lungă cu Ucraina și frontieră maritimă cu Rusia în zona peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

Declarația finală a summitului NATO de la Ankara este prea succintă pentru a fi optimistă, în spatele textului se ascunde o lume care se pregătește de război, o Alianță plină de fisuri, care se îndepărtează de ordinea democrației liberale și se îndreaptă spre un viitor în care suveraniștii încep să dicteze regulile.