Ce înseamnă votul anti-reformist al CCR?

Toți cei trimiși de PSD ca judecători constituționali au votat pentru neconstituționalitatea reformei pensiilor judecătorilor și procurorilor: Cristian Deliorga, fost procuror și apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost adjunct al procurorului general, Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi până la începutul acestei veri și fost secretar general al guvernului în perioada în care Liviu Dragnea controla PSD. Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis la CCR, este aliata lor pentru crearea unei majorități anti-reformiste și care a votat alături de ei împotriva Legii care creștea vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor de la 48 la 65 de ani și care plafona pensiile acestora la maximum 70% din ultimul salariu.

Curtea Constituțională a invalidat legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraților (CSM), care poate dura până la 30 de zile, dar care este consultativ. Judecătorii constituționali s-au oprit la un detaliu nesemnificativ, fără să analizeze conținutul legii, deși au blocat-o vreme de o lună de zile. Guvernul și-a asumat răspunderea asupra reformei pensiilor magistraților, fiind în criză de timp, iar CCR l-a amânat de două ori, înainte de a-l declara neconstituțional evaluându-i doar forma. Legea pensiilor magistraților a fost asumată de România prin PNRR - Programul Național de Redresare și Reziliență, iar cei 230 de milioane de euro alocați țării sunt blocați până când judecătorii și procurorii vor avea pensii rezonabile și vor ieși la pensie la fel ca ceilalți cetățeni ai țării. Cea mai mare dintre pensiile magistraților este astăzi de peste 13.000 de euro, dar sunt destule care trec de 10.000 de euro.

O lume politică în care corupții sunt transformați în eroi

Legea a fost reclamată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, cea care de curând a fost în completul care l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sănătății Nicolae Bănicioiu, acuzat că ar fi luat o mită de 800.000 de euro, explicând că situația acestuia ar fi fost similară cu cea a dizidentului rus Aleksei Navalnîi, mort în circumstanțe suspecte într-o închisoare din Siberia. Ascensiunea Liei Savonea ar putea fi legată prin fire nevăzute de lumea politică în care corupții social-democrați sunt transformați în eroi. Apoi, afacerile imobiliare ale soțului, descoperite de Rise Project, sunt uitate, la fel și inițiativa ei din 2019 de a-i scoate din declarația de avere pe partenerii judecătorilor și de a-i trece la secret.

Șefa Înaltei Curți ar fi făcut lobby pentru declararea neconstituționalității reformei pensiilor magistraților inclusiv printre judecătorii constituționali, potrivit unor surse demne de încredere. E adevărat că trei dintre judecătorii CCR anti-reformiști sunt foști magistrați și sunt interesați să-și păstreze privilegiile. De altfel, șase din cei nouă judecători CCR cumulează salariile lor mari proporționale cu pensiile pe care le au.  

Președintele și liderii coaliției și-au arătat susținerea pentru Bolojan

Fără să fie pe față de partea Înaltei Curți, PSD a susținut sotto voce punctul ei de vedere: că reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar fi neconstituționale, fiindcă ar încălca „principiul statului de drept”, „independența justiției”, „securitatea juridică”, ar nesocoti prevederile referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea. În cele din urmă, însă, nu argumentele Înaltei Curți au avut succes la CCR, ci mai degrabă interesele personale și jocurile politice ale celor care au votat împotriva reformei.

Premierul Ilie Bolojan a declarat după decizia Curții Constituționale că reforma pensiilor magistraților rămâne „un obiectiv ferm” „asumat de întreaga coaliție”, fără să menționeze nimic despre ideea demisiei. La începutul lunii septembrie, după ce și-a asumat această lege în parlament, declarase că în eventualitatea în care legea nu trece de CCR, „guvernul nu mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”. Fiindcă respingerea CCR a fost doar asupra formei legii, nu și a conținutului, premierul se simte exonerat de promisiunea făcută atunci. Președintele Nicușor Dan și liderii coaliției, inclusiv șeful interimar al PSD, și-au arătat susținerea față de primul ministru, dar ruptura din interiorul arcului guvernamental devine tot mai clară. Dincolo de diversiunile și disensiunile dintre partidele care formează guvernul, există însă părți ale instituțiilor esențiale, cum e CCR, care prin decizia privind pensiile magistraților transformă România într-un stat slab.