Ce ştiu tinerii germani despre fosta RDG?

Un grup de cercetători din Berlin a efectuat un studiu în urma unor discuţii purtate cu tineri de 16 şi 17 ani din toate landurile federale, aşadar din est cât şi din vest. Rezultatul a fost o carte voluminoasă, care cuprinde unele concluzii neaşteptate.

Klaus Schroeder, profesor la Freie Universität din Berlin, care a condus cercetările, ne spune că la întrebarea „care sistem a fost mai bun?” doar două treimi din tinerii chestionaţi au indicat sistemul din Republica Federală, în timp ce doar 30 la sută s-au pronunţat pentru fosta RDG. Chestionaţi au fost 5000 de tineri din toate landurile federale. Se pare că cei mai mulţi nici nu ştiu care era situaţia în Germania de est.

Câţiva dintre tinerii din fosta RDG au mărturisit că nu ştiu decât că tapetele aveau floricele sau că şorţul bunicii era înflorat sau că din Germania de est provin Spreeewaldgurken, castraveţii muraţi făcuţi după o reţetă tradiţională. Ceea ce s-a constatat e că în majoritatea lor tinerii cunosc doar câteva detalii de acest gen, din viaţa de zi cu zi, aflate de la părinţi sau bunici.

În discuţiile purtate în noile landuri federale cu elevii sau cu profesorii lor s-a amintit de multe ori de dreptul la muncă existent în fosta RDG. Că a existat şi o obligaţie în acest sens, că puteai să fi condamnat dacă refuzai locul de muncă care ţi se repartiza puţini ştiu – chiar şi profesorii. Anual între 5000 şi 15.000 de persoane erau condamnate pe motiv că nu aveau ocupaţie. Ceea ce surprinde e că educatorii nu sunt deloc bine informaţi şi că nu se discută în clasă despre trecutul RDG-ist.

În vest, tinerii chestionaţi ştiu ceva mai multe, dar par dezinteresaţi, explicând că e vorba de trecutul est-germanilor şi nu de al lor. Cu alte cuvinte că nu-i priveşte.

Studiul mai relevă totuşi că părerile tinerilor – atât din vest cât şi din est - cu privire la sistemul fostului stat est-german sunt cu atât mai critice cu cât dispun de mai multe informaţii despre acest trecut.