Ce şanse are Conferinţa pentru pace în Orientul Mijlociu?

Negocierile dintre israelieni şi palestinieni s-au blocat de câteva săptămâni încoace. Preşedintele Mahmoud Abbas a declarat că el nu vede sensul unei conferinţe la Washington peste două luni, atâta timp cât se doreşte numai adoptarea unei declaraţii de intenţie. „Nu merită nici măcar drumul până la Washington”, a comentat un consilier de-al lui Abbas. Partea palestiniană speră la semnarea unui acord cu Israelul la jumătatea lunii noiembrie.

Cei doi actori principali în Ornetul Mijlociu s-au întâlnit în spatele uşilor închise de mai multe ori în ultimele săptămâni, pentru a fundamenta premizele conferinţei pentru pace. Presa israeliană a relatat că Olmert şi Abbas ar fi căzut de acord asupra anumitor puncte divergente. Astfel, Israelul s-ar retrage treptat din Cisiordania şi s-ar obliga şi la evacuarea aşezărilor evreieşti din zonă.

Dacă mişcarea Hamas ar fi de acord să ia parte la negocieri, atunci Israelul ar privi atât Fâşia Gaza cât şi Cisiordania ca pe o singură unitate politică palestiniană. În plus, decidenţii politici ar mai fi convenit asupra creării unui stat palestinian neînarmat în graniţele existente la momentul 1967. Israelul ar păstra însă comunităţile din Cisiordania, dar le-ar oferi palestinienilor alte teritorii în compensaţie. Chiar şi alte divergenţe care persistă de decenii întregi şi-ar fi găsit o formulă de rezolvare, vorbim aici de administrarea Ierusalimului şi de reîntoarcerea refugiaţilor palestinieni.

În timp ce Abbas trăia cu vădita impresie că negocierile vizează un acord, cel puţin aşa reiese din declaraţiile sale, Olmert a spus la rândul său că nici nu poate fi vorba de aşa ceva. „Există o diferenţă între un acord şi o declaraţie care reflectă anumite intenţii”, a precizat premierul israelian. Criticile din partea cabinetului de criză palestinian, care are controlul numai asupra Cisiordaniei ocupate, nu au întârziat să apară. Abbas se teme în contextul politicii sale interne de o călătorie la Washington al cărei final să fie doar o declaraţie şi nu un document cu prevederi obligatorii.

Cotidianul israelian Ha’aretz pare a fi identificat sursa ezitării guvernului de la Tel Aviv: Abbas ar fi un preşedinte slab, de aceea semnarea unui acord bilateral implică o serie întreagă de riscuri. La aceasta se adaugă şi divizarea scenei politice palestiniene între grupările Fatah şi Hamas. În săptămânile următoare vor exista multe întrevederi şi dezbateri, dar situaţia din Cisiordania şi Gaza nu se va schimba radical.