Cazul românului mort în Polonia agită spiritele în UE

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Friso Roscam-Abbing a declarat, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, că „intelectual, este greu de înţeles de ce Carta Fundamentală a Drepturilor Omului a Uniunii Europene nu se aplica în acest caz”.

Potrivit MAE, ambasada română din Polonia nu a fost anunţată că Claudiu Crulic a respins acuzaţiile şi a intrat în greva foamei. Claudiu Crulic şi prietena sa, Lica Tomescu, au fost arestaţi în septembrie 2007, pentru presupusul furt al unui portofel, comis cu două luni înainte.

Nepăsare în stil polonez

În toate actele se regăseşte informaţia privind greva foamei, datorită faptului că cetăţeanul român se consideră nevinovat. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Friso Roscam-Abbing a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

„Moartea cetăţeanului român este foarte tristă şi tragică. Comisia Europeană nu comentează însă cazurile individuale privind condiţiile pentru prizonieri, inclusiv cei anchetaţi în Uniunea Europeană, fiindcă acestea cad în sarcina statelor membre. Sarcina legală a Comisiei este aceea de a monitoriza drepturile fundamentale în aplicarea Dreptului Comunitar, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Într-adevăr, drepturile fundamentale sunt parte a ordinii legale a statelor membre şi de aceea este de datoria statelor membre să se asigure că aceste drepturi sunt respectate în aplicarea dreptului naţional. Consiliul Europei investighează starea închisorilor (a politicilor aplicate) în cele 47 de state membre, în particular, Comitetul pentru Prevenţia Torturii. În acest context, Adunarea Parlamentare a Consiliului Europei la 27 aprilie 2004 a adoptat Recomandarea nr. 1656 pe 2004 privind situaţia închisorilor europene şi a fazei de anchetă (centrelor de pre-detenţie).”

Intelectual…nu se poate

Totuşi, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a recunoscut că „intelectual este greu de înţeles de ce Carta Fundamentală a Drepturilor Omului a Uniunii Europene, (intrată în vigoare la Nisa în 7 decembrie 2000 şi semnată de toate statele membre, n. red) nu se aplica în acest caz”.

Ce este drept, Carta nu are caracter obligatoriu fapt care face practic imposibilă o aplicare a ei. Altă ar fi fost situaţia în cazul în care Tratatul de la Lisabona ar fi fost deja adoptat şi când va deveni obligatoriu pentru instituţiile europene. Cetăţenii ar putea pentru prima să invoce acesta Cartă în faţa Curţii Europene pentru Justiţie de la Luxemburg.

Prea târziu pentru autorităţile române

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai declarat că „autorităţile române şi poloneze colaborează activ la soluţionarea acestui caz”. Declaraţia ministrului de externe, Adrian Cioroianu, privind trimiterea unei echipe de control la Ambasada romana de la Varsovia, vine mult prea târziu.