Cazul Navalnîi: Opţiuni occidentale în raport cu Rusia | Europa | DW | 05.09.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Cazul Navalnîi: Opţiuni occidentale în raport cu Rusia

Rusia trebuie să elucideze cine a executat atentatul asupra opozantului Navalnîi, cere supărată cancelara Angela Merkel. Dar Europa dispune de mijloace de presiune limitate asupra Kremlinului, consideră Bernd Riegert.

Atacurile asupra unor opozanţi ruşi în interiorul Rusiei şi în afara ei nu constituie o noutate. Iar tactica rusească a devenit rutină. Conducerea de la Kremlin neagă mereu orice implicare şi pune mai tot timpul faptele sub semnul întrebării. Fapte care sunt considerate în occident suficient de dovedite. În cazul Alexei Navalnîi, un adversar al regimului din Federaţia Rusă, care se află în tratament la spitalul Charité din Berlin, lucrurile nu stau altfel.

Şefa guvernului german, Angela Merkel, a vorbit despre o "tentativă de asasinat" la adresa lui Navalnîi. Dovezile că el a fost otrăvit cu "Novicioc", o otravă provenind din arsenalul chimic sovietic sunt, potrivit guvernului german, "concludente". Cancelara, Uniunea Europeană şi alianţa militară NATO se arată revoltate în luările lor de poziţie şi cer guvernului rus să elucideze cazul.

Guvernul de la Moscova intenţionează să verifice pentru început afirmaţiile Berlinului şi se plânge de acuzaţiile ce i se aduc. S-a făcut  un schimb dur de mesaje şi au fost convocaţi ambasadori. În zilele următoare se vor purta consfătuiri cu partenerii occidentali privind un "răspuns adecvat", a anunţat ministrul german de Externe, Heiko Maas.

Ce este adecvat?

Timpul discuţiilor a trecut, consideră Klaus Segbers, expert în probleme ruseşti, într-un articol publicat de "Zeit online". Profesorul pensionat de relaţii internaţionale şi studii est-europene pleacă de la premisa că o continuare a "palavrelor" cu Kremlinul nu este rentabilă. "A sta de vorbă unii cu alţii are sens doar dacă există standarde minime de comportament care sunt respectate şi dacă există măcar un interes minim comun", susţine el. Sunt necesare linii roşii clare, pe care occidentul trebuie să le traseze. Rusia a dovedit, prin ocuparea unor teritorii din Ucraina şi Georgia, prin doborârea avionului de pasageri MH-17 şi prin numeroase atacuri asupra unor opozanţi, că nu are interes pentru comunicare cu occidentul, mai scrie profesorul.

Helmut Scholz, purtător de cuvânt al Stângii pentru politică externă în Parlamentul European, consideră că aceasta este o eroare. Eurodeputatul crede că este nevoie de contacte mai intense cu Moscova. "Cred că o agravare a relaţiilor mutuale, o confruntare, nu este de folos. Avem nevoie de cooperare", a declarat el. Este nevoie, în opinia sa, de cooperare şi între serviciile secrete din UE şi din Rusia, una "adecvată şi responsabilă".

Sancţiuni în loc de dialog?

Solicitările de sancţiuni împotriva proiectului energetic "Nord Stream 2" s-au făcut rapid auzite în spaţiul public. Nu doar expertul Klaus Segbers şi preşedintele Comisiei de Politică Externă din Bundestag, Norbert Röttgen, membru al formaţiunii creştin-democrate CDU, au pledat pentru stoparea construcţiei conductei directe de gaz între Rusia şi Germania, traversând Marea Baltică, un proiect aproape finalizat. Expertul liberalilor germani pentru politică externă, Alexander Graf Lambsdorff, a declarat pentru DW că nu ar fi nimerită abandonarea totală a proiectului, ci numai o suspendare a sa, un "moratoriu", până la elucidarea cazului Navalnîi.

Cancelara Merkel a susţinut ferm până acum câteva zile "Nord Stream 2", un proiect care s-a derulat în ciuda unei opoziţii notabile din partea UE. Preşedintele formaţiunii conservatoare bavareze CSU, Markus Söder, premier al landului Bavaria, i-a sărit cancelarei în ajutor, susţinând joi că Navalnîi şi gazoductul nu au nimic în comun.

Sancţiuni drastice nu ar fi posibile decât în cazul exporturilor de energie

Nefinalizarea "Nord Stream 2" nu înseamnă pagube economice majore pentru Rusia. Fiindcă clienţii din vest au nevoie oricum de gazul care urmează a fi livrat prin conductă. Dacă aceasta nu va fi finalizată, gazul va fi livrat prin alte conducte, existente deja. Rusia nu ar fi afectată cu adevărat decât de o diminuare a importurilor de gaz contractate de Germania şi Europa.

"Trebuie să fim conştienţi de faptul că posibilităţile noastre, ale UE şi ale Germaniei, de a influenţa Rusia, sunt foarte limitate",  a declarat pentru DW Hans Henning Schröder. El este expert pentru relaţiile cu Rusia în cadrul fundaţiei berlineze "Stiftung Wissenschaft und Politik". El consideră că nu prea există sancţiuni capabile să afecteze grav Rusia. "Unica variantă ar fi renunţarea la gazul rusesc. Dar aşa ceva nu este realist, fiindcă ar fi enorm de scump şi ar presupune reorganizarea fluxurilor de aprovizionare.".

În ciuda tuturor tensiunilor existente în relaţiile cu puterea de la Kremlin, importurile de petrol şi gaz din Rusia au crescut în ultimii ani, potrivit datelor puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Germania, de pildă, îşi acoperă jumătate din necesarul de gaz din Rusia. Comisia economiei germane pentru relaţiile cu estul se pronunţă împotriva unor noi sancţiuni. "A reacţiona la otrăvirea lui Navalnîi cu noi sancţiuni economice, care vor lovi companii total străine de cele întâmplate şi populaţia nevinovată a Rusiei este greşit, în opinia noastră", a declarat Oliver Hermes, şeful grupului de lobby economic (Wirtschafts-Lobbygruppe), la Berlin.

Rămân mijloacele diplomatice de constrângere

După otrăvirea, în 2018, a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia în Marea Britanie, SUA, statele UE, NATO şi Ucraina au expulzat în semn de protest, în total, 153 de diplomaţi ruşi. În replică, Rusia a trimis acasă 189 de diplomaţi din vest, majoritatea din SUA şi Marea Britanie. Ce efect au aceste măsuri asupra muncii practice este greu de spus.

Sancţiunile economice instituite de UE împotriva unor persoane din Rusia din pricina anexării Crimeei, a doborârii avionului de pasageri MH-17 şi a altor fapte nu au influenţat până acum notabil politica Kremlinului. "Sancţiunile simbolice care au existat după Crimeea şi Ucraina, în care li s-a interzis unor persoane accesul în UE şi li s-au îngheţat conturile, sunt exact astfel: sunt simbolice. Ele nu schimbă nimic în relaţiile noastre", a declarat expertul Schröder.

Cât de unit este occidentul?

Sancţiunile împotriva unor persoane din Rusia, adoptate din pricina conflictului din Ucraina, sunt periodic prelungite cu o frumoasă unanimitate de UE. Dar când e vorba de relaţiile cu Rusia şi cu preşedintele ei Vladimir Putin în general, unanimitatea dispare. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, de pildă, încearcă să cultive o "relaţie specială" cu Moscova, conform îndelungatei tradiţii existente în ţara sa. De când e preşedinte, Macron a avut deja mai multe întâlniri cu Putin decât oricare alt responsabil de vârf din UE, pentru a discuta despre chestiuni geopolitice, cum ar fi războiul din Siria, situaţia din Libia şi multe alte conflicte, în care Rusia este implicată.

Şi guvernul populist din Italia se laudă pe pagina sa internet cu "relaţii bune şi pozitive" cu Rusia. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Austriei. Guvernul de la Viena se vede ca un mediator între Rusia şi occident, chiar dacă, recent, raporturile bilaterale au fost umbrite de un scandal de spionaj rusesc.

Statele estice ale UE, care s-au aflat multă vreme în sfera de influenţă a URSS, sunt mult mai critice faţă de Rusia. De aceea Polonia, ţările baltice şi altele au fost împotriva proiectului "Nord Stream 2".

Ce poziţie adoptă SUA?

Preşedintele SUA, Donald Trump, a instituit sancţiuni împotriva firmelor care participă la construcţia conductei "Nord Stream 2". El este, la fel ca numeroşi alţi politicieni din SUA, un adversar al proiectului, fiindcă ar prefera să vândă Germaniei şi altor state din UE gaz lichefiat american. De aceea, din perspectiva Casei Albe, ar fi salutară stoparea proiectului din pricina otrăvirii lui Navalnîi.

Diplomaţi ai administraţiei americane s-au arătat revoltaţi de cazul Navalnîi şi cer Rusiei să elucideze cele întâmplate. Dar decizia unor sancţiuni directe ale SUA încă nu s-a luat, iar preşedintele Trump nu a vorbit public despre asta. El se laudă periodic cu relaţiile "excelente" pe care le are cu omologul său rus, Vladimir Putin. Şeful Casei Albe consideră că influenţarea, de către Rusia, a alegerilor prezidenţile din SUA, din 2016, şi preconizata influenţare a alegerilor din noiembrie, după cum susţine presa, sunt minciuni exagerate. Dar rămâne de văzut dacă Trump îşi va putea duce la îndeplinire planul de a reprimi Rusia în grupul G7, al celor mai industrializate naţiuni, care, astfel, ar redeveni G8.