Cazul Kövesi și de ce trebuie scoasă din priză Secția Specială | România | DW | 12.01.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Cazul Kövesi și de ce trebuie scoasă din priză Secția Specială

Există încă magistrați care ar vrea să o vadă pe Laura Codruța Kövesi compromisă. Ei au pus la cale înființarea așa-numitei Secții Speciale, unde primii acuzați au fost procurorii cei mai curajoși, în frunte cu Kövesi.

Aceștia se tem să vorbească despre circumstanțele în care i-au deschis 18 dosare fostei procuroare șefe a DNA, doar fiindcă așa voia fostul lider PSD, Liviu Dragnea, ministrul Justiției sale, Tudorel Toader, și alții de teapa lor.

Deși este deja, de mai bine de un an, șefa Parchetului European, mandat obținut cu piedici multe de la București, și cu toate că nu există niciun fel de dovezi ale acuzațiilor împotriva ei, totuși procurorii Secției Speciale nu vor să tranșeze lucrurile și să spună că nu e vinovată.

Această Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) pare să jongleze cu mistificări și răzbunări, dar fără probe. Inventată de PSD pentru a-și salva oamenii cu dosare penale și pentru a-i pune la punct pe magistrații intransigenți, această Secție a continuat să fie susținută cu mulți bani, chiar după ce PSD a pierdut puterea: peste un milion de euro au fost cheltuiți în doi ani și doar câteva rechizitorii. 

Cea mai ridicolă reușită a Secției a fost punerea Laurei Codruța Kövesi sub control judiciar, în aprilie 2019, când candidatura ei pentru Parchetul European intra în linie dreaptă, dar încă mai trebuia să fie convingătoare la Bruxelles. De aceea, procurorii Secției Speciale i-au interzis nu doar să părăsească țara, ci și să discute cu jurnaliștii. A fost singura candidată nesusținută de propria țară.

Înalta Curte s-a grăbit, totuși, să-i ridice interdicțiile, iar judecătoarea Francisca Vasile, care a pronunțat motivarea, a subliniat „neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi penale” și a vorbit inclusiv despre „lipsa de claritate a acuzațiilor” și despre „lipsa probelor, nemotivarea ordonanței prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar”.

Adina Florea, împinsă de PSD în fruntea Secției Speciale, a crezut că poate să o scoată pe L. C. Kövesi de pe șine, că poate să-i dărâme soclul cu fanteziile ei vinovate, că poate să-i bricoleze un alt portret decât cel vehiculat de presa internațională. De aceea, șefa SIIJ refuză să claseze dosarul în care o acuză pe fosta procuroare șefă DNA de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în cazul aducerii în țară a fostului director al Fondului Național de Investiții, Nicolae Popa. Mai mult, aceste acuzații au pornit de la o plângere penală a fostului deputat Sebastian Ghiţă, acuzat de corupție și refugiat, între timp, în Serbia.

Conducerea Parchetului General a lăsat lucrurile să treneze, ca și cum acuzațiile aduse Laurei Kövesi ar fi reale, ca și cum Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu ar fi fost inventată ca o formă de control politic împotriva magistraților. De fapt, de la înființarea ei în 2018, liderii Parchetului General nu au făcut niciun control administrativ și nu au sesizat Inspecția Judiciară nici măcar pentru greșeli sancționate de Înalta Curte.

Direct sau indirect, procuroarea generală, Gabriela Scutea, și prim adjunctul ei, Bogdan Licu, au încurajat stilul de lucrur al SIIJ și au protejat punctele nevralgice ale Secției, au lăsat-o să facă tot ce vrea și chiar au folosit-o ca scut, când au avut nevoie. De pildă, pentru a acoperi clasarea acuzațiilor față de foștii șefi ai Jandarmeriei Române și ai Jandarmeriei București, implicați în reprimarea protestului din august 2018, SIIJ a decis, în aceeași zi, reținerea și trimiterea în judecată a procurorului DNA Mircea Negulescu, zis Portocală, pentru cercetare abuzivă. SIIJ se ocupă și cu spălarea de păcate a condamnaților. Recent, potrivit G4media, fostul judecător Corneliu Ion Tudoran de la Curtea de Apel Bucureşti a fost pus sub acuzare de șefa SIIJ Adina Florea pentru „abuz în serviciu” şi „represiune nedreaptă” în legătură cu condamnarea omului de afaceri Puiu Popoviciu, fugit la Londra. Demersul ar putea duce la redeschiderea dosarului Popoviciu și ar fi un precedent salvator și pentru alți oameni puternici condamnați pentru corupție. 

Există presiuni mari pentru menținerea mecanismului care stă la baza Secției Speciale, de aceea guvernul liberal a refuzat să o desființeze prin Ordonanță de Urgență, invocând Referendumul care ar fi interzis o astfel de reparație. Totuși, Comisia Europeană, Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO), Curtea de Justiție a Uniunii Europene au criticat refuzul Bucureștiului de a suprima acest mecanism care poate ține justiția sub papuc politic.

Vă mai recomandăm