Cat de grava este criza coronavirusului in mod real in Romania? Realitatile nemachiate din spitale si laboratoare - Interviu Ziare.com | Vocile celorlalţi | DW | 10.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Cat de grava este criza coronavirusului in mod real in Romania? Realitatile nemachiate din spitale si laboratoare - Interviu Ziare.com

Soarta Romaniei depinde foarte mult de responsabilitatea celor care vin din strainatate. Interviu cu prof. univ. dr. Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

"Cel mai important lucru pe care nu-l inteleg cei care ascund locul de unde vin este ca ei isi expun la risc in primul rand apropiatii. Primii care vor cadea victima infectiei vor fi cei din anturajul lor imediat, familiile lor, parintii, bunicii, carora le pun in pericol viata", spune prof. univ. dr. Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

ntr-un interviu acordat Ziare.com, Alexandru Rafila a aratat ca e nevoie de o organizare si mobilizare rapida de resurse, mai ales la nivelul sectiilor ATI. Acum exista in reteaua de boli infectioase in jur de 100 de paturi ATI, la care se adauga cateva mii de paturi in spitalele generale.

La nivelul laboratoarelor de testare, doar 6 in toata tara, e o lipsa acuta de specialisti.

In privinta inchiderii scolilor, prof. Rafila spune ca masurile trebuie introduse gradual, astfel incat sa raspunda situatiei epidemiologice de pe teren. "Numarul cazurilor pediatrice inregistrate este relativ mic in comparatie cu alte grupe de varsta, cazuri usoare, fara complicatii, fara mortalitate.

Inclusiv transmiterea infectiei de la copii la adulti e limitata. (...) Studiile OMS din 2009 si 2010 au aratat ca numarul de cazuri de gripa pandemica nu a scazut prin inchiderea scolilor, dimpotriva".

Cat de grava este situatia infectarilor cu COVID 19 in mod real in Romania?

Cazurile inregistrate in cadrul aceste epidemii cu coronavirus pot fi de trei feluri:

1. Cazuri din import, majoritatea celor pe care le-am avut noi, toate venite din Italia.

2. Cazuri cu transmitere locala, deci contacti ai cazurilor din import. Am avut si din acestea.

3. Transmiterea comunitara, cea mai periculoasa, care ar trebui evitata. Adica o transmitere sustinuta cu numar mare de cazuri intr-o perioada relativ redusa de timp, care afecteaza anumite grupuri sau comunitati si este provocata de anumiti transmitatori ai bolii, pe care fie nu reusim sa-i identificam, fie ii identificam foarte tarziu.

Din fericire, noi inca ne gasim in faza 1, cum a fost definita de DSU, cu un maximum de 25 de cazuri, toate cunoscute ca fiind din import sau transmise de cazurile din import. Deci nu pot spune ca in acest moment situatia in Romania este grava, cat timp nu discutam despre transmitere comunitara.

Italia era acum doua saptamani unde suntem noi acum.

Da, dupa un inceput timid, epidemia cu noul coronavirus a explodat si a afectat mai ales varstnici, cu o mortalitate foarte mare, 15%, in cadrul categoriei de varsta peste 80 de ani. S-a ajuns la aproape 4% din totalul cazurilor inregistrate.

Cum facem sa nu ajungem tot acolo?

Primul palier este reducerea cazurilor din import din zonele afectate, in primul rand din Italia, unde sunt multi romani care doresc sa se intoarca. Guvernul a facut foarte bine ca a suspendat transportul aerian si a limitat transportul rutier. Cei care vin de acolo sunt supusi unei proceduri de carantina 2 saptamani.

Dar trebuie sa ne uitam si la tarile care urmeaza, in care evolutia infectiei e serioasa: Spania, Franta, Germania, unde sunt comunitati importante de romani, care e bine sa evite deplasarea in Romania.

In privinta importului pe cale rutiera, aveti informatii ca exista cazuri in care romanii care vin cu masina isi ascund traseul, punctul de plecare?

Exista cu siguranta astfel de cazuri. Aici sunt doua probleme. Una poate fi calificata ca iresponsabilitate, chiar o zona de natura penala, dar cel mai important lucru pe care nu-l inteleg cei care ascund locul de unde vin este ca ei isi expun la risc in primul rand apropiatii. Primii care vor cadea victima infectiei vor fi cei din anturajul lor imediat, familiile lor, parintii, bunicii, carora le pun in pericol viata.

Cat de mult ajuta termoscanerele?

Ele nu fac decat screeningul persoanelor cu febra peste 38 de grade. Dar boala poate fi mai putin simptomatica, foarte rar cu totul asimptomatica, iar simptomele reduse pot scapa vigilentei termoscanerelor.

Sau poate ca persoana respectiva a luat un antipiretic inainte de calatorie si nu are febra. Sau ne aflam in cele una sau doua zile inainte de aparitia simptomelor, cand persoana poate raspandi infectia, dar temperatura corpului este nemodificata. Deci ele reprezinta un filtru, dar nu unul imbatabil.

Al doilea palier?

Identificarea rapida a persoanelor vulnerabile. Noi avem o populatie destul de imbatranita, cu foarte multe boli cronice, iar in mediul rural avem multe persoane ale caror rude mai tinere sunt plecate in strainatate.

Ei trebuie identificati pentru ca vor fi la risc de infectie cand trebuie sa iasa din casa, sa se deplaseze la farmacie, la cumparaturi. Cred ca este de datoria comunitatilor in care traiesc sa ii "inventarieze" si sa ii ajute sa traverseze perioada in care, probabil, infectia se va transmite mai intens si in Romania.

La aceasta categorie imbolnavirea implica doua tipuri de provocari: boala in sine, dar si asigurarea resurselor terapeutice la nivelul spitalelor, mai ales al sectiilor de Terapie intensiva (ATI), care nu sunt nelimitate.

Situatia din Lombardia a dovedit ca mortalitatea ridicata exact in randul acestei categorii este provocata de limitarea accesului in sectiile ATI.

Noi ce capacitate avem in sectiile ATI pentru acest tip de infectii?

Doar in reteaua de boli infectioase sunt in jur de 100 de paturi ATI, la care se adauga cateva mii de paturi in spitalele generale. S-a recomandat deja sa existe un disponibil de 10%, dar daca ai un numar mare de cazuri intr-un interval scurt pe o zona mica, suprasolicitarea va fi foarte mare si planificarea serviciilor de asistenta mediala, mai ales ATI, trebuie foarte bine organizata.

Din informatiile mele se achizitioneaza acum 300 de aparate de suport respirator.

Deci nu prea am face fata unui val ca in Italia.

Nu stiu, dar Lombardia, care este cea mai avansata zona din Italia, la un nivel comparabil cu zonele dezvoltate din Germania, este la limita capacitatii ATI. Cred ca aici trebuie o mare concentrare si planificare rapida, de transfer si alocare de resurse.

A aparut vreun tratament eficient?

Exista incercari terapeutice. Nu exista un tratament care sa fi incheiat testarea clinica si sa fi primit aprobarea pentru utilizare in cazul infectiei cu coronavirus. Pe de alta parte, exista tentative cu antivirale folosite in cazul infectiei HIV sau un nou antiviral testat pe pacienti cu coronavirus.

Exista si un antimalaric care nu are efect impotriva infectiei, dar amelioreaza simptomele pacientilor cu detresa respiratorie. La care se adauga tratamentul simptomatic si cel de sustinere a functiilor vitale.

Inchiderea scolilor era necesara? Ajuta?

Inchiderea scolilor in regiunile afectate din China a facut sa nu existe foate multe informatii privind transmiterea virusului in colectivitatile de copii sau de la copii catre adulti. Totusi, numarul cazurilor pediatrice inregistrate este relativ mic in comparatie cu alte grupe de varsta, cazuri usoare, fara complicatii, fara mortalitate. Inclusiv transmiterea infectiei de la copii la adulti e limitata.

Citiți interviul integral pe ziare.com.