Caroseriile de lux și ajutorul social | Germania | DW | 08.12.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Caroseriile de lux și ajutorul social

Poliția din Germania anchetează mai mulți români, care veneau să își ridice ajutorul social cu automobile de lux.

În urma unor sesizări ale funcționarilor, Parchetul a confiscat recent mai multe automobile de lux din parcările a două Jobcenter, centre de acordare a ajutorului social, din orașul renan Duisburg. Bolizii, printre care se numără Mercedesuri din clasa E, BMW-uri de mare putere sau Porsche, erau conduse de cetățeni români, asistați social în Germania.

Potrivit procurorului general din Duisburg, Stefan Müller, autoritățile au decis să supravegheze parcările a două Jobcenter, unde sunt arondați majoritatea asistaților sociali originari din România și Bulgaria. Într-un interviu acordat săptămânalului „Der Spiegel”, procurorul șef menționează că una dintre mașinile confiscate este un Mercedes AMG cu nu mai puțin de 500 de cai putere. Cei mai mulți dintre românii chestionați de poliția germană susțin că nu sunt proprietarii automobilelor de lux, ele fiind doar împrumutate de la cunoscuți. Într-un alt caz, automobilul confiscat era înregistrat pe numele unui tânăr de 19 ani, care mai deținea alte opt automobile de lux.

În condițiile în care asistații social din Germania nu au dreptul să dețină un automobil mai scump de 7500 de euro, autoritățile au demarat mai multe anchete pentru a stabili dacă persoanele în cauză au fraudat sistemul social din Germania.

Săracii cu Porsche

Stefan Müller pledează însă pentru prezumția de nevinovăție și declară în interviul publicat de săptămânalul german că „ei nu au declarat automobilele pentru că depind într-adevăr de ele, chiar dacă în acest fel se încalcă legea." În urma controalelor, poliția a mai confiscat și telefoane mobile de ultimă generație. Procuratura presupune însă și că unele dintre persoanele anchetate fraudează cu bună știință sistemul de ajutor social și sunt implicate și în alte acțiuni ilegale.

Imobil din Duisburg-Marxloh

Imobil din Duisburg-Marxloh

De altfel, legislația germană prevede că ajutorul social se acordă persoanelor nevoiașe, care nu dețin niciun fel de proprietăți imobiliare pe întreg teritoriul comunitar, deci inclusiv în România. Și totuși, mulți dintre românii asistații social în Germania comit ilegalități nedeclarând proprietățile din țară.

Pentru a beneficia de ajutor financiar suplimentar, așa-numitul ajutor Hartz IV, este necesar ca doar o singură persoană din familie să lucreze, fără normă întreagă. Altfel spus, dacă, de exemplu, capul familiei lucrează nu mai mai mult de 15 ore pe săptămână, în sistemul Minijob, el poate primi de la stat, pe lângă plata chiriei și a întreținerii, pentru fiecare persoană din familie circa 420 de euro lunar.

Legislația în vigoare a fost de mai multe ori criticată, iar politicienii de la Berlin au promis că vor reanaliza sistemul de acordare a ajutorului social, pentru a combate mai eficient fraudele.

Clanurile și fraudele

Autoritățile germane consideră că există legături între fraudele sociale și clanurile din România sau Bulgaria. După sistemul implementat în Berlin-Neukölln, în luna iunie, la Tribunalul din Duisburg Hamborn au fost detașați doi procurori, care lucrează însă sub acoperire.

Numai în Duisburg, circa 2800 de persoane sunt considerate ca făcând parte din clanurile din Europa de Sud-Est. Niciunul dintre membrii acestor grupări criminale nu are o ocupație legală, dar mai toți dețin aparatură electronică de ultimă generație și bolizi de lux.

Cele mai recente statistici arată că la Dusiburg sunt oficial înregistrați circa 8000 de cetățeni români. Cartierul Marxloh este cel mai problematic, dar acolo trăiesc și imigranți musulmani, alături de persoane din fosta Iugoslavie sau Albania.

„Fără români nu s-ar mai construi nimic în Germania"

La sfârșitul anului 2017, în Germania trăiau, potrivit Oficiului Federal pentru Statistică, aproape 623.000 de cetățeni români. Cei mai mulți dintre aceștia lucrează sau studiază. 

Cifrele sunt mai mult decât elocvente. Oficiul Federal pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit) anunța la sfârșitul anului 2017 o rată a șomajului, în rândul germanilor, de 5,4 la sută. Dintre românii capabili să muncească, doar 5,9 la sută se aflau în căutarea unei activități remunerate, procentual mult mai puțin decât polonezii sau cei de alte naționalități.

De altfel și cel mai mare sindicat german, Verdi, recunoaște că fără români și polonezi, Germania ar avea probleme cu forţa de muncă. Fiecare al doilea loc de muncă este ocupat în acest moment de străini, mai ales de est-europeni, În domenii precum curierat și construcții, noii angajați provin în mare parte din România.

Analiștii germani, între care Jan Dannenbring, recunosc că fără angajații din România, „în Germania nu s-ar mai construi nimic". După cum a declarat expertul pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), pe șantierele din zona Rhein-Main, de exemplu, doar maistrul mai vorbește germana, restul angajaților conversându-se în română.

Situația este similară și în curierat, cei mai mulți angajați noi de la Hermes, DPD și alte firme de logistică, fiind români, „care nu vorbesc deloc germana", după cum precizează Patrick Fois de la sindicatul Verdi, citat de FAZ.