1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Care sunt liniile roşii ale NATO?

Teri Schultz
16 martie 2022

Nimeni nu ştie cât de aproape e Rusia de folosirea unor arme chimice sau atomice în Ucraina, cu efecte dincolo de graniţe. E pe cale să se schimbe percepţia NATO vizând siguranţa?

https://p.dw.com/p/48ZV0
Militari Bundeswehr în Lituania
Imagine: Kay Nietfeld/dpa/picture alliance

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cere o "investigaţie" internaţională a alegaţiilor propriului său guvern, potrivit cărora Ucraina are laboratoare de producţie a armelor biologice şi chimice. Nu este neaşteptat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a folosit marţi cuvinte dure în cadrul unei conferinţe de presă, afirmând că acuzaţiile Moscovei sunt "absurde".

"I-am auzit acuzând Ucraina şi aliaţi din NATO că ar produce şi dezvolta arme chimice şi asta este o minciună absolută", a declarat el. "Prin urmare asta ne îngrijorează într-o oarecare măsură fiindcă există posibilitatea ca ei înşişi să aibă în plan să facă asta", a adăugat el. Duminică, Stoltenberg a declarat publicaţiei germane "Welt am Sonntag" că un atac chimic ar constitui "o crimă de război".

Armele chimice ar schimba regulile jocului

Ar fi asta de ajuns pentru a convinge NATO să intervină? Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a dat asigurări publice în acest sens. "Dacă (preşedintele Rusiei, Vladimir Putin) foloseşte orice armă de distrugere în masă, aceasta va schimba regulile jocului", a declarat el pe 13 martie postului britanic BBC.

"Cu siguranţă, NATO şi liderii săi, sub conducerea SUA, vor fi nevoiţi să se aşeze la masă şi să se gândească serios ce trebuie făcut, fiindcă într-o asemenea eventualitate lucrurile devin extrem de periculoase", a adăugat Duda.

Stoltenberg a fost întrebat marţi de DW dacă o astfel de acţiune a Rusiei ar schimba poziţia NATO, dar el nu s-a abătut de la poziţia actuală a alianţei. "Preşedintele SUA şi alţi aliaţi au arătat foarte clar că în cazul în care ei vor folosi arme chimice vor avea de plătit un preţ foarte mare", a spus oficialul.

Jens Stoltenberg
Secretarul general al NATO, Jens StoltenbergImagine: Kenzo Tribouillard/AFP

"Eu nu doresc să speculez în privinţa vreunui răspuns militar al NATO dar spun foarte clar că responsabilitatea principală a NATO este să asigure apărarea şi protecţia tuturor aliaţilor", a adăugat el.

Nervozitate nucleară

Pe lângă armele chimice, creşte îngrijorarea că Rusia ar putea folosi arme nucleare sau ar putea provoca un accident nuclear la una din cele patru centrale atomice ale Ucrainei, între care se numără şi cea mai mare din Europa, cea de la Zaporojie, în jurul căreia s-au purtat lupte în faza de debut a războiului.

Luni, partea ucraineană a informat că forţe ruse tocmai şi-au asumat un asemenea risc, aruncând în aer muniţie în apropierea centralei atomice respective.

Incertitudinile mari existente au determinat un grup internaţional de experţi şi foşti politicieni, inclusiv fostul ministru rus de Externe, Igor Ivanov, să publice o declaraţie comună, în care avertizează că există potenţial pentru "consecinţe catastrofale".

Semnatarii, membri ai Euro-Atlantic Security Leadership Group, atrag atenţia că primul pas, cel mai important, în direcţia reducerii riscului unui accident cu consecinţe incalculabile, a unei erori sau unui calcul greşit ar fi încetarea focului, astfel încât să se pună capăt pierderii de vieţi omeneşti, inacceptabilă şi nejustificabilă.

"Conflictul din Ucraina, aflat în derulare, produce o creştere dramatică a riscurilor de acest gen", scriu ei. "Luptele armate de la centrala atomică din Zaporojie, Ucraina, ne-au adus aminte că o catastrofă nucleară poate uşor ieşi la suprafaţă din ceaţa densă a războiului." Semnatarii cheamă la o încetare imediată a focului şi la continuarea "dialogului, diplomaţiei şi negocierilor".

Ucraina| Distrugeri la Harkov
Până acum Rusia nu a folosit în Ucraina decât armament convenţionalImagine: Andrea Carrubba/AA/picture alliance

Liniile roşii ale NATO

Cu fiecare lider mondial care stă de vorbă cu Vladimir Putin şi ajunge la concluzia că preşedintele Rusiei nu are de gând să pună capăt acestui război, revine întrebarea cum ar putea NATO răspunde ameninţării tot mai mari, de folosire a unei arme care ar putea provoca distrugeri masive în interiorul şi exteriorul Ucrainei.

Ian Bond, director de politică externă în cadrul Center for European Reform, a declarat pentru DW că un astfel de scenariu, deşi nu este plauzibil, nu poate fi exclus. Având în vedere retorica lui Stoltenberg, Bond a spus că este posibil ca "ruşii să facă lucruri care sugerează că se pregătesc să lanseze un astfel de atac undeva".

Dar acest "undeva" este decisiv în poziţia actuală a NATO. Alianţa, "corect sau incorect, a trasat această linie roşie groasă, spunând că nu va apăra teritoriul Ucrainei, dar va apăra teritoriul NATO", a declarat el.

"Este ca şi cum l-ai invita pe Putin să se apropie de această linie roşie. Cred că Putin se gândeşte aşa: ok, deci ei zic că nu vor face asta aşa că ne putem apropia de această linie. Am putea chiar trece un pic de ea şi ei tot nu vor avea curajul să se implice într-un conflict cu mine", a mai spus el.

În timp ce Bond consideră că potenţiala folosire, de către Putin, a armelor chimice, mai ales pe teritoriul NATO, este improbabilă din perspectivă actuală, el crede că ar fi în interesul NATO să nu se gândească cum ar putea răspunde. NATO nu deţine arme chimice, a subliniat el, dar "ar putea să vrea să fie ambiguă, lăsând să se înţeleagă că dacă va fi atacată cu arme de distrugere în masă, va răspunde cu propriile arme de distrugere în masă, care nu ar fi chimice ci nucleare".

Alianţa NATO ar trebui să fie mai incisivă

Veronika Vichova, director adjunct al European Values Center for Security Policy de la Praga a declarat pentru DW că nu este de acord cu o asemenea strategie. Ea crede că NATO ar trebui să recunoască deschis că este posibil să aibă loc un atac cu arme de distrugere în masă, nu doar în Ucraina, ci şi asupra unui aliat.

"Ar fi trebuit deja să fie elaborate scenarii şi acestea să nu fie comunicate doar intern, ci aduse la cunoştinţa Rusiei", a declarat ea. "Ar trebui să existe o declaraţie a NATO, care să spună următoarele: dacă se va întâmpla asta noi vom face asta."

Vichova spune că vestul se înşeală dacă crede că va preveni escaladarea conflictului expediind anumite scenarii în sfera imaginarului. "Putin demonstrează deja că nu are nevoie de o provocare. El va face tot ce vrea."

Ea s-a declarat mai degrabă îngrijorată de moralul ucrainenilor, care mor zilnic apărându-şi ţara. Fiindcă "mesajul primit din partea NATO, care în esenţă doar îi încurajează să continue lupta, este următorul: hei, noi nu vom face nimic pentru a vă ajuta".