Carcera Maramureș | România | DW | 04.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Carcera Maramureș

Magistrații maramureșeni aduc acuzații deosebit de grave reprezentanților ”Projekt Maramureș” care au adus în România tineri germani cu probleme grave de comportament și i-au ”reeducat” în condiții de sclavie.

Cinci persoane, între care cel puțin un cetățean german, Bert S. (61 de ani, asistent social), au fost puși sub arest preventiv pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de minori, trafic de persoane şi lipsire de libertate. Pe scurt, pentru sclavie. Soția lui Bert S., Babett S. (52 de ani, terapeut sistemic), este sub control judiciar. Au exploatat adolescenți germani, copii cu comportament dificil, pe care, sub pretextul reeducării, i-au pus la muncă în condiții umilitoare.

Sunt treziți la ora 5 și se apucă devreme de muncă, pentru că-s multe de făcut într-o gospodărie care dă mai tot pentru subzistență familiei. Așa că dinainte de a se crăpa zorii, fac curat în grajduri, dau de mâncare la porci și vite, sapă în grădină, apoi, mai târziu, merg la pădure să încarce lemne în transporturile mai mult sau mai puțin legale ce coboară din Munții Rodnei, în nordul extrem al României. Este o altă lume decât cea din care vin. Aici nu există blocuri între care să se înhăiteze cu alți tovarăși de aceeași vârstă fragedă la băut, bătut sau consumat droguri. Aici nu sunt părinții deznădăjduiți la care ridică tonul și cărora le trântesc ușile în nas, pentru că își permit să îi șantajeze emoțional. Aici nu sunt nici măcar centrele pentru tineri cu probleme de comportament din orașele Germaniei, unde psihologi și pedagogi încearcă să-i readucă la linia de plutire cu metode îndelung rafinate. Aici e doar sălbăticie în jur, peste dealurile ce urcă și coboară molcom, și oamenii locului s-au învățat cu o viață aspră, aproape o luptă. Aici i-au adus inițiatorii germani ai unui program de reeducare pentru care statul federal a plătit bani din bugetul alocat rezolvării cazurilor grave de devianță și delicvență juvenilă.

”Projekt Maramureș”, inițiat de doi soți din Germania, funcționează în baza promisiunii că adolescenții cu probleme de comportament și vârste cuprinse între 12 și 18 ani vor primi ajutor în România, unde vor locui la familii și vor experimenta o veritabilă călătorie în trecut, departe de tentațiile consumerismului. Primele relatări despre acest program vin dinspre presa română. Jurnalistul Viorel Ilișoi scria despre ce se întâmplă la Vișeu de Sus încă din 2007.

Dar cu un an înainte, săptămânalul Der Spiegel trăsese deja un semnal de alarmă: organizații greu de controlat profită în țări la fel de greu de controlat de pe urma exploatării copiilor-problemă ai Germaniei. Nu se întâmplă doar în România, spun cei care s-au apropiat în timp de fenomen, căci este deja un fenomen. În Polonia există asemenea stabilimente, în Grecia sau Rusia, în dictaturile ex-sovietice din Asia Centrală, în America Latină sau pe moșiile imense ale descendenților de familii germane care au colonializat savanele din sudul Africii.

Reclama călătoriei în trecut ascunde altceva decât promisiunea: drumul se înfundă într-o beznă pedagogică în apropiere de Sighișoara, unde reeducarea se făcea cu muncă forțată și sancțiuni draconice, dezordinea sau nesupunerea erau pedepsite chiar și fizic, porțiile de mâncare aveau dimensiuni mici și calitate dubioasă, relata, în 2006, Der Spiegel. Șapte ani mai târziu, Preussische Allgemeine Zeitung dă, la fel, de urma unei alte astfel de oferte de „ultimă șansă” pentru salvarea copiilor greu de educat - la Dumbrăveni, în județul Sibiu. Se vorbește atunci și despre dimensiunea afacerii: pentru fiecare copil plasat într-o familie din străinătate, intermediarul încasa lunar de la autoritățile germane între 4000 și 6000 de euro; iar familiile din România primeau între 200 și 600 de euro și mână gratuită de lucru în gospodării, în fierării, tesătorii manuale sau tâmplării. Proiectul din Vișeu de Sus, ”Projekt Maramureș” are, anual, vreo 30 de copii.

În Kîrgîstan, unul dintre copii a dispărut și nu a mai fost găsit. În Grecia, un tânăr și-a împușcat mortal ”tatăl social”. Deocamdată, în România, adolescenți dispăruți pentru câteva zile au fost găsiți la granița cu Ungaria sau, dacă au rătăcit drumul, undeva prin secuime. Tribunalul Maramureș spune, însă, că au existat, la Vișeu de Sus, tentative de suicid, ca urmare a traumelor psihice și fizice suferite de adolescenți. Motivarea arestării celor cinci suspecți dezvăluie, pentru prima oară oficial, dimensiunea grozăviei din spatele dealurilor idilice. Se practica ”legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie (…) Tinerii sunt excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscă actele de identitate, bunurile personale, în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară”. Unul dintre adolescenții-victimă povestește că ”de mâncare primea numai pâine cu slănină sau unsoare la finalul zilei, fiind închis singur într-o casă părăsită din care nu avea voie să iasă, nici măcar să meargă la WC”.

Sintagma juridică ”exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor” din motivarea magistraților maramureșeni înseamnă, în traducerea cuvintelor lui Bert S., citat încă din 2007 de jurnalistul Viorel Ilișoi, ”fetele fac injecții de patru ori pe an să nu rămână gravide”.

Deutsche Welle a cerut reprezentanților DIICOT, parchetul care a demarat cercetările în acest caz, un punct de vedere cu privire la modul în care instituțiile germane și române care ar fi trebuit să supravegheze ”Projekt Maramureș” și-au făcut treaba. Răspunsul procuraturii anticriminalitate spune că ”nu avem date sau indicii conform cărora autoritățile germane sau autoritățile române locale au neglijat să efectueze controale”. În schimb, în motivația magistraților din Maramureș, care a fost citită de Deutsche Welle, se menționează că suspecții şi-au asigurat complicitatea unor persoane din diferite autorităţi locale (poliţie, primărie, asistenţă socială), de la care au aflat despre controalele şi verificările programate de Protecţia Copilului, astfel încât atunci când se făceau astfel de controale, copiii erau sedaţi.

Deutsche Welle a cerut și un punct de vedere din partea Agenției Naționale pentru Inspecția Socială din Ministerul Justiției, dar până la ora publicării acestui material nu a primit un răspuns. Săptămâna trecută, însă, ministrul Muncii, Marius Budăi, a dispus Corpului de Control al agenției să afle care e starea lucrurilor la Vișeu de Sus.