1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cantitatea de lichid preluată zilnic

Elisabeta Sturdza5 ianuarie 2004
https://p.dw.com/p/B2pP

Una din recomandările de bază pentru sănătatea noastră este să bem o cantitatea suficient de mare de lichid pe zi. Dar chiar şi o indicaţie simplă ca aceasta conţine o complexitate de factori, uneori şi aspecte contradictorii.

Un adult elimină prin respiraţie, transpiraţie şi urină aprox. 2,5 litri de apă pe zi. Dat fiind că această cantitate trebuie pusă la loc, se face deseori auzită recomandarea ca noi să bem doi pînă la 3 litri de apă zilnic. Conform indicaţiilor Societăţii Germane pentru Nutriţie, însă, ne este suficient un litru şi jumătate.
O cantitate mică de lichid, cca 300 de mililitri, produce corpul însuşi. Aproape un litru este preluat odată cu alimentele: fructele şi legumele constau în proporţie de peste 90 % din apă; şi chiar alimentele uscate, cum ar fi pîinea, conţin aprox. 40 % apă.

La adulţi, este indicată drept valoare de referinţă 35 de mililitri de apă la kg de greutate a corpului. Un om care cîntăreşte 70 kg trebuie aşadar să preia 2,5 litri de lichid pe zi. La oamenii de peste 65 de ani, cantitatea se reduce la 30 de mililitri la kg de greutate a corpului. Întrucît la bătrîni şi la mulţi oameni bolnavi senzaţia de sete este slăbită, volumul de lichid trebuie asigurat şi în lipsa acesteia.

Preluarea unei cantităţi insuficiente de lichid antrenează o îngroşare a sîngelui şi, implicit, o muncă mai grea pentru inimă. Creierul nu mai este irigat optim, puterea de concentraţie scade, se manifestă oboseală. Sunt influenţate negativ şi circulaţia şi digestia. Cu timpul pot fi afectaţi rinichii.

Ni se spune în general şi ce este bine să bem. În principiu - apă.
Se consideră că, atunci cînd calculăm lichidul consumat într-o zi, nu trebuie să socotim vinul, berea, cafeaua sau ceaiul negru, deoarece ele acţionează diuretic şi duc astfel la o deshidratare. De aceea, la alcool şi la cafea este bine să bem şi un pahar mare de apă. Sucurile şi coca-cola conţin zahăr, iar laptele este mai curînd un aliment decît un lichid şi pe deasupra este gras. Alături de apă, mai sunt recomandate doar ceaiurile de plante şi de fructe. Dar şi în acest punct Societatea Germană pentru Nutriţie aduce o corectură. Băuturile menţionate nu sunt ideale pentru sănătate din cauza conţinutului de cofeină, de zahăr, de alcool sau din cauza caloriilor, dar ele pot fi luate în calcul pentru întregirea volumului de lichide preluat zilnic. O altă indicaţie: Este preferabil să se bea cîte puţin şi des, şi nu mult deodată.

Dacă un om sănătos bea şi 3 sau 4 litri de apă pe zi, lucrul acesta nu este dăunător, dar nici necesar. Fireşte, cu excepţia unor situaţii speciale. Ştim cu toţii că, la efort fizic sau la "căldură mare", cere organismul un surplus de lichid. Dar puţină lume ştie că doza trebuie crescută şi la stress.

Există situaţii - mult mai rare - în care un consum prea mare de lichide poate avea consecinţe dramatice. Este vorba de pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Datorită unei capacităţi de pompare reduse a inimii, la aceştia are loc o scădere a irigării cu sînge a rinichilor şi, în consecinţă, o eliminare deficitară a lichidului din corp. Procesul duce la acumularea de apă în organism, mai ales în plămîni.

Se formează edeme pulmonare, ce pot ameninţa viaţa pacientului.
Din exemplul acesta se vede că recomandarea de a se bea mult lichid trebuie privită diferenţiat. De altfel, medicii îşi revizuiesc oneori opiniile ce păreau bine consolidate. Multă vreme, pacienţii cu o funcţie renală îngrădită au fost sfătuiţi să bea multe lichide. S-a constatat recent că ei nu trebuie să bea o cantitate mai mare decît cea pe care o impune organismul însuşi prin senzaţia de sete.