Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat turul întâi al alegerilor prezidențiale | Moldova | DW | 02.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat turul întâi al alegerilor prezidențiale

În turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care va avea loc pe 15 noiembrie, se vor duela lidera pro-europeană Maia Sandu și candidatul pro-Kremlin, Igor Dodon.

Scorul, după primul tur, este unul strâns – de 36,16% la 32,61% în favoarea Maiei Sandu după procesarea a 100% din voturi.

Record în diaspora pe timp de pandemie

Diaspora a făcut istorie în primul tur al alegerilor de duminică, depășind toate recordurile de până acum în ceea ce privește participarea la vot. Datorită rezultatelor votului în diaspora, balanța s-a înclinat în favoarea Maiei Sandu în ultimul moment. În pofida pandemiei, a ploii și a frigului de afară, aproape 150 de mii de moldoveni au stat la coadă chiar și câte zece ore, în fața secțiilor de votare din străinătate, pentru a putea vota. Chiar și așa, nu toți au reușit să-și exercite dreptul la vot, deși în multe țări procesul de votare a fost extins cu două ore. Cei mai mulți moldoveni din diaspora au votat în Italia – 46.442. În Marea Britanie au reușit să voteze 16.847 de alegători, în Franța – 15.616, în Germania – 12.924, în România – 12.912, în Irlanda – peste 7000, în SUA – 5.755, în Federația Rusă – 5.603, iar în Spania – 4.300 de alegători.

În total, prezența la vot, la scrutinul de duminică, 1 noiembrie, a fost de 42,76%. Pe tot parcursul zilei, jurnaliștii din Republica Moldova au relatat despre numeroase tentative de manipulare a votului prin corupție și aducere organizată la urne a alegătorilor din regiunea transnistreană – și nu doar la secțiile de votare de la așa-zisa „frontieră” administrativă cu Transnistria, dar și la câteva secții din sudul și nordul țării. Așa s-ar explica faptul că, din cele 11 raioane ale Republicii Moldova de pe malul Prutului (de la frontiera cu România – unde tradițional se dă un vot pro-Vest), la alegerile din 1 noiembrie candidata pro-europeană, Maia Sandu, a ieșit învingătoare doar în 4, iar candidatul pro-rus, Igor Dodon, s-a clasat primul în 6 raioane.

Cine plătește pentru votul celor aduși organizat din Transnistria?

Tradițional, pentru votul celor din regiunea separatistă cineva plătește. Jurnaliștii de la Jurnal TV au reușit să demonstreze, de exemplu, că la alegerile parlamentare din 2019 din Republica Moldova, alegătorii aduși organizat din Transnistria au fost plătiți prin intermediul exponenților locali ai regimului separatist, iar de organizarea și transportarea lor la secțiile de votare din dreapta Nistrului s-au ocupat unii șefi din miliția transnistreană.

Duminică, localnicii din satele moldovenești situate la frontiera administrativă cu Transnistria au încercat să blocheze unitățile de transport cu alegători de peste Nistru. Acestea au format cozi la bariera ce marchează „hotarul” inventat de regimul separatist. Au avut loc ciocniri și a fost nevoie de intervenția poliției. Au fost folosite toate metodele posibile pentru a aduce la vot oameni de peste Nistru, inclusiv autoturismele personale și microbuze ce deservesc bisericile. La un moment dat, se iscase chiar și un conflict în rândul celor aduși la alegeri din stânga Nistrului, deoarece nu venea „casierul” să le dea banii pentru vot, momentul fiind filmat cu un telefon mobil. Mai mult, unii alegători de peste Nistru au fost abandonați în drum, după ce au votat, de către cei care i-au adus.

Totuși, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a menționat luni, în cadrul unui briefing, că abateri grave nu au avut loc. Potrivit lui, la cele 42 de secții de votare deschise pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului au votat 14.709 persoane. Dintre acestea, 74,25 la sută și-au dat votul pentru Igor Dodon.

Utilizarea factorului administrativ = 5-6 la sută în plus pentru Dodon

În preajma alegerilor, jurnaliști sub acoperire din Republica Moldova au reușit să demonstreze că au fost reactivate metodele vechi de utilizare în campanie a factorului administrativ – pădurarii, de exemplu, primind indicații de la superiori să întocmească liste cu persoane care să accepte să voteze așa cum o să li se spună. Analiștii politici de la Chișinău spun că fraudarea, prin pârghii administrative, i-ar putea adăuga candidatului puterii 5-6 la sută.

Chiar și așa, lidera pro-europeană Maia Sandu s-a clasat pe primul loc la alegerile de duminică. Potrivit analiștilor politici, Igor Dodon a primit un vot de blam pentru că și-a mințit constant poporul în calitate de președinte, nu și-a îndeplinit nicio promisiune și nu a depus eforturi ca justiția să se debaraseze de corupție, obediență și incompetență – schemele prin care fostul regim (al oligarhului Vladimir Plahotniuc) controla justiția, fiind pur și simplu asimilate de noua putere după învestirea actualului Guvern, controlat de Igor Dodon.

Cine are mai multe șanse în turul doi?

În opinia publicistului Nicolae Negru, Igor Dodon nu va putea învinge în turul doi al alegerilor decât prin fraudă masivă: „Dodon poate învinge doar prin fraudă – dacă apelează la „rezervele” nefolosite în primul tur: la secțiile de votare din Rusia și la cele deschise pentru transnistreni, pe malul drept al Nistrului”. Dar, precizează Negru, „și în primul, și în al doilea caz, va avea nevoie de ajutorul FSB”.

Directorul Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, Vadim Pistrinciuc, susține că, în turul doi, șansele Maiei Sandu cresc semnificativ. „Spectrul de unde președinta PAS mai poate mobiliza voturi este mai mare decât în cazul lui Igor Dodon”. Dar și Pistrinciuc face precizarea: „Asta doar dacă votul va fi unul cât de cât corect și nu se va recurge la fraudări masive”. „Cu regret am văzut că există astfel de riscuri, atât cu votul cumpărat din Transnistria, cât și cu metodele descrise în foarte multele sesizări depuse de concurenții electorali”, a mai punctat expertul moldovean.

Următorii clasați, după Maia Sandu și Igor Dodon, la primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică sunt: Renato Usatîi (lider al „Partidului Nostru”, candidat perceput ca fiind pro-rus) – cu 16,90%; Violeta Ivanov (Partidul „Șor”, candidată percepută ca fiind pro-rusă) – cu 6,49%; Andrei Năstase (lider al Platformei DA, candidat pro-european) – cu 3,26%; Octavian Țîcu (lider al Partidului Unității Naționale, candidat unionist) – cu 2,01%; Tudor Deliu (propus de PLDM, candidat pro-european) – cu 1,37%; și Dorin Chirtoacă (din partea blocului „Unirea”, candidat unionist) – cu 1,20%.

La PAS încă nu se bea șampanie

Rezultatele scrutinelor precedente demonstrează că, în turul doi, electoratul pro-european se mobilizează contra mizei electorale a Kremlinului indiferent pe cine a sprijinit în primul tur. Cei din Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, susțin că victoria obținută în primul tur nu-i face deloc să se relaxeze. Potrivit lor, urmează două săptămâni încordate în care vor trebui convinși să iasă la vot și să voteze contra lui Dodon cei care au stat acasă pe 1 noiembrie. De asemenea, e nevoie de votul unioniștilor, care tot pro-europeni sunt. Faptul că cei doi candidați unioniști se regăsesc la coada clasamentului electoral nu înseamnă că numărul celor care susțin ideea unirii Republici Moldova cu România este mic, ci că electoratul unionist, în mare parte compus din intelectuali, s-a orientat spre candidatul cu cele mai multe șanse de a-l învinge pe pro-rusul Igor Dodon. În realitate, numărul unioniștilor în Moldova crește continuu de 10 ani și a ajuns acum, conform ultimelor sondaje, la 25%.

Cel mai mare perdant al acestor alegeri este, în opinia analiștilor politici de la Chișinău, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, cel care a reușit să scoată, în 2015-2016, oamenii în stradă împotriva regimului cleptocratic al lui Vladimir Plahotniuc. Treptat însă, acesta a pierdut din susținători, iar în 2019 a pierdut alegerile pentru funcția de primar de Chișinău în fața socialistului Ion Ceban. Pe parcursul acestei campanii electorale, Năsatse i-a cerut ostentativ Maiei Sandu să-i întoarcă datoria – să se retragă din cursa electorală în favoarea sa, așa cum el s-a retras, în 2016, la alegerile prezidențiale, în favoarea Maiei Sandu. În ultima săptămână de campanie, Năstase a utilizat insistent sloganul: „Sunt singurul care îl poate bate pe Dodon”, iar adepții Platformei DA au blamat agresiv sondajele care o dădeau învingătoare pe Maia Sandu, atacând-o pe rețelele de socializare inclusiv folosind fake-uri. Dar ceea ce nu au reușit liderii pro-europeni, a reușit electoratul celor doi – acesta a conștientizat că divizarea voturilor între Andrei Năstase și Maia Sandu l-ar putea aduce în turul doi, în calitate de contracandidat al lui Igor Dodon, pe Renato Usatîi – un personaj politic „pitoresc”, care se visează „Lukașenko de Moldova”, cu dosare penale în Rusia și care, la alegerile prezidențiale din 2016, și-a îndemnat susținătorii să-și dea votul, în turul doi, pentru Igor Dodon – un gest care i-a adus atunci procentele lipsă lui Dodon în fața Maiei Sandu.

Liderul PUN, Octavian Țîcu, și-a îndemnat susținătorii ca, în turul doi, să voteze „contra lui Igor Dodon, pentru România și pentru integrare euro-atlantică”. De asemenea, Dorin Chirtoacă și Andrei Năstase și-au îndemnat susținătorii să-și dea votul pentru Maia Sandu la alegerile din 15 noiembrie. Și liderul Pro-Moldova, Andrian Candu (finul oligarhului Plahotniuc), care nu a votat duminică, invocând faptul că este infectat cu COVID (deși CEC a trasat o procedură de vot și în acest caz), a spus că, prin victoria de duminică a Maiei Sandu, Moldova a făcut „primul pas spre partea luminoasă a politicii”.