Candidat pro-european comun

Liderul partidului Platforma „Demnitate și Adevăr” („DA”), Andrei Năstase, și inițiatoarea proiectului politic Partidul Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, vorbesc într-un glas despre oportunitatea ca cele două forțe politice noi „să vină cu un candidat comun la alegerile prezidențiale”. Duminică, 20 martie, Consiliul politic național al partidului „DA” l-a înaintat pe Năstase la funcția de candidat al formațiunii pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și l-a mandatat pe acesta să negocieze cu partidele de dreapta posibilitatea desemnării unui candidat unic la prezidenţiale.

Maia Sandu sau Andrei Năstase?

Maia Sandu nu a comentat decizia de duminică a Consiliul politic național al partidului „DA”. Anterior, însă, ea a menționat într-un interviu că dacă se va ajunge la alegerea șefului statului prin vot direct, va candida la funcția supremă în stat, urmând ca, de la Președinție, să înceapă demontarea sistemului oligarhic instaurat la putere. Recent, Maia Sandu a menționat că ex-premierul Ion Sturza și Andrei Năstase ar fi niște candidați buni ai dreptei pro-europene la alegerile prezidențiale. Săptămâna trecută, Sturza s-a arătat, însă, dezinteresat de funcția de șef al statului, dar a spus că susține ideea înaintării unui candidat unic al dreptei.

„Este extrem de important ca forțele politice sănătoase, care reprezintă opoziția adevărată, democratice și reformatoare, să identifice un candidat unic în această cursă prezidențială, iar acel candidat să fie cel mai bun, integru, profesionist, demn și curajos, ca odată ajuns președinte să poată să scoată statul din captivitate și să salveze democrația în Republica Moldova”, susține Andrei Năstase.

„Analizăm să mergem cu un candidat comun la alegerile prezidențiale. Am discutat cu domnul Năstase, dar sunt și alte forțe care trebuie să vină la acest dialog, pentru că dacă am merge cu candidați separați am avea o fărâmițare a votului pe dreapta, iar acest lucru ar pica foarte bine guvernării. Cred că ei (exponenții guvernării) urmăresc acest lucru”, a menționat Maia Sandu în cadrul unei emisiuni televizate.

Iurie Leancă: O alternativă „atât celor de la putere, cât și celor care au organizat proteste doar cu lozinci”

Fostul premier, Iurie Leancă, lider al Partidului Popular European, înclină mai degrabă spre o eventuală participare separată la scrutinul prezidențial. „PPEM, fiind un partid nou, care se vrea o alternativă reală atât celor de la putere, cât și celor care au organizat proteste doar cu lozinci, dar fără soluții și fără nicio finalitate, nu poate să nu participe la aceste alegeri”, a menționat Leancă într-un interviu pentru „deschide.md”. „Trebuie să vedem cum participăm, să evaluăm resursele financiare și umane pe care le putem implica, să elaborăm o strategie astfel încât, dacă ne implicăm, să fim siguri că câștigăm. Dacă, în urma acestei analize, partidul va lua decizia de a participa, sigur că îmi voi asuma acest angajament”, a menționat liderul PPEM.

Anterior, Iurie Leancă a fost criticat pentru faptul că ar fi tolerat, în calitate de premier, „jaful secolului”, iar ulterior s-a scuzat spunând că a fost „un simplu prim-ministru”. Întrebată de ce nu a aderat la proiectul politic al ex-premierului Iurie Leancă, Maia Sandu a răspuns, într-un interviu acordat DW în octombrie 2015: „Am spus mai sus că dacă voi ajunge vreodată să fac parte dintr-o formațiune politică aceasta va trebui să abordeze toate problemele într-un mod tranșant, mai ales când e vorba de combaterea corupției”. Și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, l-a învinuit, în luna august 2015, pe Iurie Leacă de faptul că „fostul prim-ministru ştia de situația de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank încă din anul 2013, dar nu a intervenit așa cum prevede legislația”.

La rândul său, ex-premierul Ion Sturza a menționat săptămâna trecută că printr-o eventuală participare la alegerile prezidențiale, Iurie Leancă ar rupe voturi de pe dreapta: Potrivit lui Sturza, „Leancă este primul iepuraș”, lăsând să se înțeleagă că mai aproape de alegeri vor apărea și alți candidați trimiși să disperseze electoratul pro-european.

Nu este clar, deocamdată, cum va proceda Partidul Liberal-Democrat din Moldova, al cărui lider, Vlad Filat, se află în arest pentru presupuse fapte de corupție. Vicepreședintele formațiunii, Vadim Pistrinciuc, a spus că PLDM analizează două opțiuni de poziționare în campania electorală, una dintre acestea fiind susținerea unor foști colegi de partid. El a spus că-și dorește o apropiere de PPEM, dar este deranjat de unele acțiuni întreprinse de acest partid.

Băsescu i-a agitat pe Dodon și Voronin

După ce ex-președintele României, Traian Băsescu, a solicitat oficial cetățenia Republicii Moldova, liderii celor două partide parlamentare pro-ruse, Igor Dodon și Vladimir Voronin, s-au agitat. Ei au interpretat gestul fostului președinte al României ca pe o intenție a acestuia de a candida la Președinția Republicii Moldova. Întrebat duminică, la Craiova, despre această posibilitate, Băsescu a spus că a solicitat cetățenia Republicii Moldova „din respect pentru cetăţenii Republicii Moldova”, nu pentru funcția de președinte. În plus, potrivit legislației moldovenești, un candidat la Președinție trebuie să fi locuit cel puțin 10 ani pe teritoriul Republicii Moldova, condiție pe care Traian Băsescu nu o întrunește.