Primul an dificil al cancelarului Merz. Și Donald Trump

Cancelarul Friedrich Merz oferă zilele acestea interviuri ample. O face pentru că se apropie aniversarea alegerii sale? Sau pentru a trece prin criză coaliția pe care o conduce, formată din CDU, CSU și SPD? Probabil că și una, și alta.

Există în Uniunea Creștin-Democrată, dar și în partenerul bavarez Uniunea Creștin-Socială, ”o nemulțumire în creștere” față de compromisurile convenite de așa-numita mare coaliție cu Partidul Social-Democrat, a declarat Merz duminică seara, 3 mai 2026, în talk-show-ul moderat de Caren Miosga pe primul canal al televiziunii publice germane, ARD. Și nivelul de staisfacție al populației față de Merz este la pământ.

De fapt, criza a făcut parte din acest mandat încă de la momentul zero. La 6 mai 2025, alegerea lui Friedrich Merz în Bundestag a venit cu o premieră: pentru prima dată în istoria Republicii Federale Germania, candidatul la funcția de cancelar nu a obținut majoritatea absolută necesară din primul tur. În cazul celui de-al zecelea șef al Guvernului federal a fost nevoie, pentru prima dată, de un al doilea vot. Acest lucru spune și ceva despre faptul că așa-numita mare coaliție nu mai este chiar atât de mare și se situează doar la limită peste majoritatea absolută în plen.

”Toamna reformelor” care nu a fost

În vara de după alegerea sa, Merz a anunțat că toamna anului 2025 va deveni o ”toamnă a reformelor”. Era vorba despre reorganizări sau schimbări în elemente esențiale ale statului social german: pensii, sănătate, îngrijire și birocrație. Însă nimic din toate acestea nu s-a concretizat, în lunile următoare.

A fost adoptat rapid doar un ”fond special pentru infrastructură și neutralitate climatică”, în valoare de 500 de miliarde de euro, unic în acest format, care urmează să fie utilizat până în 2045. Ar urma să fie folosit, de exemplu, pentru extinderea rețelei feroviare și pentru eliminarea blocajelor în construcția de noi poduri necesare. Pentru că betonul Germaniei se degradează.

În schimb, colaborarea dintre cei doi membri ai cabinetului responsabili de Finanțe, Lars Klingbeil (lider SPD și vicecancelar), și Economie, Katherina Reiche (CDU), a fost de fapt o confruntare permanentă. Ministra Economiei s-a concentrat pe anularea pașilor făcuți de coaliția ”semafor” din 2021–2024 către o combinație de politică economică și protecție a climei. Un astfel de pas vine în întâmpinarea tot mai puternicelor apeluri din partea colegilor conservatori de partid de a reveni la utilizarea civilă a energiei nucleare, pe care un alt guvern federal condus tot de CDU, prin Angela Merkel, o eliminase, treptat începând din 2011.

Atât la ARD, cât și într-un amplu interviu acordat revistei Der Spiegel, Merz a lăsat impresia că vede în mare parte compromisurile din coaliție ca fiind în dezavantajul CDU/CSU. Cancelarul vorbește despre o ”coaliție cu un partener mai mare și unul mai mic” care ar necesita ”și compromisuri”, dar compromisurile ”nu sunt un drum cu sens unic”. Nu a părut niciodată să își admonesteze propria tabără.

Sistemul de sănătate ar trebui să se însănătoșească

Cu doar câteva zile înainte de prima aniversare a coaliției a fost prezentat, ca prim pachet major, un concept de reformă a sistemului de sănătate. Nimic nu este încă decis. Urmează mai întâi câteva luni de dezbateri în Bundestag, în care sunt așteptate modificări.

Corespondenta-șefă DW, Michaela Küfner, a însoțit sau a observat numeroase călătorii și apariții publice ale lui Merz în primul său an de mandat. Jurnalista nu vede ezitările din această perioadă într-o notă exclusiv negativă. Primul an al lui Merz, spune Küfner, ”nu a făcut Germania mai stabilă, dar mai orientată spre fapte”. Și explică: ”Așa cum Merz a trebuit să învețe limitele capacității de compromis cu partenerul de coaliție și cu propriul partid, tot astfel s-a impus în Germania convingerea că fără reforme structurale nu se mai poate merge mai departe. E singura cale spre un progres social”.

În același timp, o coaliție cât mai unită ar fi necesară în toate dezbaterile de fond, mai ales în contextul provocărilor de politică externă. În mod repetat s-a avertizat cu îngrijorare asupra unui posibil colaps al Europei, asupra sfârșitului Alianței Nord-Atlantice și al prieteniei transatlantice. Stilul politic adesea imprevizibil al președintelui american Donald Trump amplifică de fiecare dată aceste temeri.

Călătoriile cancelarului sau ale ministrului de Externe au, fie în Europa, fie în alte regiuni ale lumii, interese strategice. Cu atât mai mult cu cât primul an al lui Merz este umbrit de acțiunile lui Trump. În noiembrie 2020, politicianul CDU își exprimase convingerea că ”Trump și cu mine ne-am descurca.” Cumva, par că ar fi trecut mai mult de cinci ani și jumătate de atunci.

De trei ori a fost Merz, în primul său an, în vizită la Casa Albă. Până acum câteva zile părea că este unul dintre (puținii) șefi de guvern europeni care, cum se spune, au o legătură directă cu președintele american Donald Trump și pot vorbi deschis cu președintele american. Însă recenta critică publică, dură, la adresa modului în care Trump gestionează conflictul cu Iranul schimbă situația. Americanii, a spus Merz acum câteva zile într-o discuție cu elevi din regiunea Sauerland, din vestul Germaniei, ”nu au, vizibil, nicio strategie” în acest conflict, iar Republica Islamică Iran a ”umilit” SUA în negocieri.

Trump a reacționat așa cum reacționează Trump. A anunțat retragerea a 5000 de soldați americani din Germania și l-a mustrat pe cancelar pe platforma sa Truth Social. Merz nu ar avea habar despre ce vorbește și ar trebui mai bine să se ocupe de ”țara lui stricată”. Situația economică a Germaniei ar fi proastă. Trump a continuat cu o creștere semnificativă a tarifelor vamale pentru produsele importate din Europa, ceea ce va avea cu siguranță efecte asupra industriei auto deja afectate.

Pentru cancelar, aceasta este o nouă povară. Merz subliniază adesea că vorbește regulat la telefon cu Trump. Deja în urmă cu câteva luni îi adresase o invitație să viziteze regiunea Palatinat, patria strămoșilor președintelui SUA. În lumina tensiunilor actuale, Merz a descris noua situație, în interviul de la ARD, drept ”dificilă”. Cancelarul speră ”că vom ieși din această situație”. Una dintre convingerile sale de bază este ”că relația transatlantică este foarte valoroasă pentru noi toți”.

Și în privința Europei, Merz bate puternic toba optimismului, chiar dacă situația rămâne volatilă. Politicianul german mizează să ”mențină Europa unită”. De aceea călătorește mult în UE, ”din convingerea profundă că trebuie cu adevărat să ținem această Uniune unită acum”.

Totul are un preț politic

Corespondenta-șefă DW Küfner ia în calcul posibilele consecințe ale criticilor lui Merz la adresa președintelui american, pentru că aici pare să se contureze un tipar: Merz plătește ”adesea un preț politic ridicat pentru stângăciile sale verbale”.

Rămâne deschisă ”întrebarea dacă acest cancelar, cu talentul său fără precedent de a-și da singur autogoluri politice, poate transforma în acțiune politică incontestabila capacitate de înțelegere a economiei”. Un lucru este clar pentru Küfner: ”Având în vedere situația mondială, Germania și Europa își pot permite cel mai puțin un lucru: un nou eșec al unui guvern german”.