Cancelarul austriac Sebastian Kurz în rol de mediator | Europa | DW | 30.06.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Cancelarul austriac Sebastian Kurz în rol de mediator

Austria preia de la 1 iulie preşedinţia rotativă a UE şi vrea să aşeze migraţia în centrul atenţiei. Pe alocuri, Kurz este criticat de unii funcţionari europeni pentru poziţiile pe care le apără la acest capitol.

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz

Disputa asupra unei politici europene comune în domeniul migrației este departe de a fi soluționată. În Germania, guvernul de coaliție trece printr-o probă de foc, țările grupului Vișegrad au continuat cursul politic de confruntare cu restul UE, iar Italia îşi închide porturile pentru navele care transportă migranţi aflaţi în primejdie.

Consiliul European a convenit să-și protejeze mai bine frontierele externe, dar problema distribuirii migranților a rămas fără răspuns la Bruxelles.

Pe acest fundal, președinția UE este preluată de Austria, ţară care în ultimii ani nu a demonstrat o dorinţă prea mare de compromis în ceea ce privește imigrația. Cancelarul Sebastian Kurz (Partidul Popular) conduce frâiele ţării împreună cu formaţiunea anti-imigrație Partidul Libertății.

Kurz, şeful diplomaţiei externe austriece în 2015, când criza migraţionistă a atins punctul culminant, spune despre el însuși, că ar fi jucat un rol esențial în combaterea imigrației europene de-a lungul rutelor balcanice.

Consens privind protejarea frontierelor externe

"Cred că oamenii au dreptate să vorbească despre problema migrației la nivel european, dar de fapt nu se întâmplă nimic", a spus cancelarul Kurz în marja Consiliului European de la Bruxelles. 

Președinția austriacă de șase luni are ca motto: "O Europă care protejează". Şeful guvernului austriac dorește să facă o prioritate din reducerea imigrației pe toate rutele. Recenta decizie a UE de a înființa tabere pentru migranţi în Africa de Nord merge în direcția corectă, potrivit lui Sebastian Kurz. 

Izolarea este acum un obiectiv comun, a afirmat Sebastian Kurz. Pentru el, aceasta este o evoluție pozitivă: "Nu a fost așa în 2015. Acum este, și acest lucru înseamnă un pas în direcția potrivită". 

Frontiera germano-austriacă, unul dintre punctele fierbinţi pe harta migraţiei

Frontiera germano-austriacă, unul dintre punctele fierbinţi pe harta migraţiei

Austria se angajează să îmbunătățească protecția frontierelor externe ale UE și să sprijine extinderea substanţială a agenției Frontex.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat deja o propunere. UE doreşte angajarea suplimentară a zece mii de funcționari publici până în anul 2027. Austria și celelalte state membre ale UE consideră că soluţia nu este suficient de rapidă, hotârând la cel mai recent summit că măsurile prevăzute de Comisie trebuie să fie puse în aplicare până în 2020.

Totuşi, chiar dacă o protecție îmbunătățită a frontierelor externe se bucură de o largă aprobare, ea va fi dificil de implementat.

Ultima suplimentare a personalului Frontex, cu peste o mie de funcționari, nu a fost încă pusă în aplicare pe deplin. Guvernele naționale sunt reticente să angajeze funcționari publici pentru protejarea frontierelor ale UE.

Saskia Stachowitsch, directorul Institutului Austriac pentru Politică Internațională din Viena, consideră că o creștere mult mai mare a personalului este nerealistă: "Știind cât de anevoioasă a fost recenta suplimentare de personal a agenţiei Frontex, nu cred că va fi un lucru simplu".

Austria ca mediator

Încă nu există un consens privind gestionarea migranților care se află deja în Uniunea Europeană. Guvernul de la Roma solicită de ani de zile ca refugiații recunoscuți ca atare de Italia să fie transferați în alte state din Uniune. Slovacia și Ungaria s-au luptat fără succes împotriva unei directive europene din 2015.

Cu toate acestea, ele nu au primit deloc refugiați. Austria, ca multe alte state din UE, nu și-a îndeplinit nici ea cota.

"O președinție are sarcina de a reuni poziții fundamentale", a declarat ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn pentru postul public de radio din Germania. "Nu cred că este corect, bine şi nici european, ci mai degrabă derutant că președinția austriacă se plasează atât de categoric de partea țărilor din grupul Vişegrad. Acest lucru va dăuna Uniunii Europene!", a punctat Asselborn. 

Fără o soluție europeană comună pentru "împărțirea sarcinilor", adică distribuirea echilibrată a migranților în Europa, disputa în curs de desfășurare privind migrația nu poate fi rezolvată, a spus Asselborn.

În marja președinției UE, cancelarul Sebastian Kurz a subliniat în repetate rânduri că guvernul său a vrut să joace un rol de legătură, de mediere, între fronturi radicalizate.

Două pietre de poticnire: bugetul european şi Brexitul

Cancelarii austriac şi german, Sebastian Kurz şi Angela Merkel

Cancelarii austriac şi german, Sebastian Kurz şi Angela Merkel

Un alt subiect în care Austria este solicitată în calitate de mediator este negocierea bugetului comunitar pentru următorii șapte ani.

Cadrul financiar pentru anii 2021-2027 este primul buget elaborat fără Marea Britanie. Pentru a compensa pierderea unui cotizant, contribuţiile celorlaltor state ar trebui să crească, conform unei propuneri a Comisiei Europene.

Cancelarul Kurz respinge majorarea contribuției, pe care o consideră "inacceptabilă" și a anunțat "negocieri dure și lungi". Negocierile asupra bugetului anterior al UE pentru perioada 2014-2020 au durat doi ani și jumătate.

Unele state, inclusiv Germania, solicită grăbirea acestui compromis, subliniind că ideal ar fi ca el să fie încheiat înainte de alegerile europene din luna mai.

Declanşarea fazei finale a negocierilor privind Brexitul coincide cu președinția austriacă a UE.

În orice caz, acestea ar trebui finalizate în acest an, astfel încât Marea Britanie să nu părăsească UE în absenţa unor acorduri, la începutul anului 2019. 

Nu este limpede în ce măsură acest demers va avea succes, în contextul câtorva puncte controversate din perspectiva părţii britanice, precum eventualele controale de frontieră între Irlanda de Nord și Republica Irlanda şi rămânerea (sau nu) a Marii Britanii pe piața unică. 

Dacă britanicii vor conveni la timp asupra chestiunilor aflate în discuţie, cel mai probabil Austria îşi va asuma rolul său de mediator, îngrijindu-se să elimine dezacordurile între țările UE rămase şi să încheie negocierile cât mai curând posibil.