Frustrarea de la umbra platanilor

François Gautier stă la un stand comercial, taie cartofi şi îi aruncă într-o tigaie plină de grăsime. În timp ce cartofii se perpelesc pe foc, comerciantul îi observă cu atenţie pe cei care se plimbă prin centrul localităţii Carpentras. "Îl vedeţi pe domnul acela?", întreabă el. Un bărbat mai în vârstă se opreşte şi zâmbeşte vânzătorului. "Credeţi, probabil, că este simpatic. Dar va vota Frontul Naţional." De unde ştie? "Simt eu asta", ne dezvăluie Gautier. "Aici se votează extremele." 

Carpentras face parte din departamentul Vaucluse, situat la rândul lui în regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur, un fief tradiţional de centru-dreapta. Dar, de decenii deja, partidele de extremă dreaptă câştigă tot mai mult teren aici. Rezultate de 30 până la 50 la sută pentru Frontul Naţional nu sunt o raritate în Vaucluse. Fondatorul formaţiunii, Jean-Marie Le Pen, a propus-o pe nepoata lui, Marion Maréchal-Le Pen, pe atunci în vârstă de doar 22 de ani, drept candidată la alegerile parlamentare din 2012. Nepoata a câştigat unul din cele două mandate obţinute de Frontul Naţional în Adunarea Naţională. După înfrângerea suferită la alegerile prezidenţiale, tânăra şi-a anunţat retragerea din politică. O grea lovitură pentru partidul care speră să obţină mai mult la scrutinul parlamentar de duminică. 

Dezamăgirea provocată de retragerea nepoatei lui Le Pen

Oamenii sunt dezamăgiţi de retragerea tinerei Le Pen, ne spune Henri de Lépinau. Dar Frontul Naţional rămâne bine ancorat în Carpentras. Interlocutorul nostru nu îşi face griji. De Lépinau candidează în mica localitate pe postul lăsat liber de Maréchal-Le Pen. În vârstă de 47 de ani, el a fost până recent adjunctul parlamentarei, fiind în paralel, de peste 20 de ani, avocat. Îmbrăcat în costum, fără cravată, cu cămaşa larg deschisă, se plimbă alături de membrii echipei de campanie pe sub platani, unde se organizează şi piaţa săptămânală. Între standurile de legume şi fructe şi vânzătorii de lavandă, oamenii se adună ca un ciorchine, în momentul în care el se opreşte să facă glume, să-i salute pe cunoscuţi sau să discute cu alegătorii.

Printre ei se numără şi Philippe Patacq. Bărbatul de 70 de ani ezită încă, pe Maréchal-Le Pen ar fi votat-o cu ochii închişi. Este doar "inteligentă, frumoasă, mereu pe fază", ne-o descrie el. "Este o adevărată bucurie să o asculţi. Înţelegi imediat ce vrea să spună." Maréchal-Le Pen era considerată opozantă de dreapta faţă de mătuşa ei. A devenit faimoasă pentru poziţia ei clară faţă de avort ca şi pentru retorica şi mai dură împotriva imigranţilor şi a musulmanilor. "Nu am nimic împotriva imigranţilor", spune Patacq. Problema este reprezentată de teroriştii aflaţi printre ei. Atentatele de la Paris şi Nisa l-au convins şi mai puternic să voteze Frontul Naţional. "Am trăit pe propria piele astfel de atacuri în Algeria şi ştiu despre ce vorbesc", mai adaugă el. Patacq este unul din mulţii "Pieds-Noirs" din sudul Franţei, un francez din Algeria, care s-a mutat în Franţa după Războiul Algerian de Independenţă din fosta colonie.

Frustrarea generată de autorităţi şi "inechităţi"

Isabelle Sautret nu voia să mai voteze, din cauza "numeroaselor inechităţi". Femeia de 47 de ani are probleme cu autorităţile, care i-au interzis ridicarea unei căbănuţe, pe motiv că nu "ar corespunde reglementărilor". Ea are o pepineră şi intenţiona să îşi extindă afacerea, să creeze noi locuri de muncă. De Lépinau i-a spus însă că refuzul din partea autorităţilor este ilegal. Va vorbi cu el mai departe despre problemele ei, foarte probabil îl va şi vota. Nu este rasistă, deşi este dificil să colaboreze cu musulmanii, când aceştia pretind ca timpul de lucru să fie adaptat la Ramadan. "Trebuie să ne supunem lor", se plânge Sautret. "Ne vor lua toate victoriile de până acum".

Sentimentul unui tratament inechitabil îi face pe alegătorii din Vaucluse să se îndrepte în număr cât mai mare spre Frontul Naţional, ne explică politoloaga Christèle Marchand-Lagier. Cercetătoarea de la Universitatea din Avignon a condus mai multe sondaje de opinie în regiune, în ultimii 20 de ani. Un motiv care generează frustrarea este marea inegalitate: preţurile imobilelor în regiunea Provence, preferată de turişti, sunt extrem de ridicate. Cu toate acestea, regiunea predominant agricolă din Vaucluse reprezintă una din cele mai sărace comunităţi din Franţa. "Oamenii au tot mai mult senzaţia unei dependenţe", ne mai spune Marchand-Lagier. Şi în clasa de mijloc predomină tot mai evident senzaţia că remuneraţia pentru munca cinstită este tot mai mică, în timp ce alţii trăiesc bine din ajutoarele sociale. Aşadar, nu rasismul este principala cauză a popularităţii de care se bucură Frontul Naţional. Cei mai puţini cunosc detalii despre programul Frontului Naţional, mai adaugă cercetătoarea. "Oamenii se gândesc că atât timp cât politicienii de centru-dreapta nu au rezolvat nimic, trebuie încercată şi altă variantă."

"Nu îmi plac străinii"

Şi totuşi, lipsa de încredere a electoratului în regiune se îndreaptă cu precădere împotriva străinilor sau a celor proveniţi din familii de magrebini. "Nu îmi plac străinii, se simt prea bine aici", ne spune Line. Femeia de 59 de ani nu vrea să ne dezvăluie numele de familie. Trăieşte din ajutorul social de 814 euro pe lună. Fiul ei de 29 de ani s-a întors în locuinţa mamei, pentru că nu găseşte nimic de lucru. Ea însăşi i-a căutat un loc de muncă la primărie şi nu a primit niciun răspuns. Cu toate că în Carpentras se construieşte peste tot. "Dar cei care lucrează sunt străini", ne mai spune Line. Frontul Naţional este singura alternativă pentru ea. "E de fapt singurul partid care ne va reda ţara".

Autoare: Carolin Küter / Alina Kühnel