Cale liberă pentru maşini diesel vechi în Europa de Est

Aceasta este marea dilemă a protecţiei mediului şi climei: ce rost are să introduci norme severe în domeniu pe teritoriul Germaniei, de exemplu, dacă în ţările vecine sau din afara Europei creşte cantitatea de noxe degajată în atmosferă? Această chestiune este de mare actualitate în dezbaterea privind viitorul automobilelor echipate cu motoare diesel şi noile plafoane pentru emisiile de dioxid de carbon provocate de automobile. Statele UE din Europa de Est avertizează de mai multă vreme că maşinile diesel care nu vor mai avea voie să circule în ţările prospere ale UE din cauza normelor severe de protecţia mediului vor ajunge pe pieţele lor de maşini second-hand. În timp ce statele bogate îşi îmbunătăţesc aerul şi bilanţul climatic, restul ţărilor se vor confrunta cu probleme mai mari în domeniu, devenindu-le tot mai greu să îndeplinească cerinţele UE, relevă cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

După înţelegerea la care s-a ajuns în cadrul "reuniunii la vârf diesel" a guvernului german, în această chestiune a devenit activă şi comisara UE pentru piaţa internă, Elzbieta Bienkovska. Ea cere echiparea automobilelor diesel mai vechi din Germania cu filtre suplimentare înaintea unei posibile vânzări în străinătate. E de înţeles că automobiliştii germani se folosesc de stimulente guvernamentale pentru a-şi schimba maşinile cu unele mai puţin poluante, a declarat Bienkovska pentru ziarul Tagesspiegel din Berlin. Dar trebuie să fie clar ce se întâmplă apoi cu acele automobile poluante. Ele nu trebuie să ajungă pe alte căi înapoi în circulaţie, a avertizat responsabila.

Şi Polonia, Bulgaria şi Slovacia consideră că se impun noi reglementări în domeniu. Cele trei ţări au introdus tema "Măsuri la nivelul UE pentru combaterea poluării aerului" pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor Mediului din ţările membre, ce se desfăşoară marţi la Luxemburg.

UE nu dispune însă de o pârghie juridică în această chestiune, recunoaşte deschis Comisia Europeană. Singura posibilitate existentă este recurgerea la presiuni de natură politică. Diplomaţi europeni avertizează de asemenea că eventuale măsuri de diminuare a importurilor de maşini "murdare" din alte state europene nu ar fi compatibile cu ideea de piaţă comună europeană. Din anturajul comisarei Bienkovska privirile sunt aţintite şi asupra ţărilor UE din Europa Centrală şi de Est, care se confruntă cu dificultăţi şi din vină proprie. Acolo procedura de rambursare a maşinilor cu softuri ilegale de măsluire a cantităţii de noxe avansează mult mai greu decât în Germania, de pildă.

Şi în legătură cu noile obiective de protecţia mediului pentru branşa industriei auto, pe care miniştrii UE ai mediului intenţionează să le adopte marţi, se vehiculează argumentul că normele prea stricte ar avea drept efect inundarea estului Europei cu maşini poluante din vest retrase din circulaţie. Şi guvernul german se foloseşte de această temere pentru a împiedica o coborâre a limitei maxime pentru emisiile de dioxid de carbon. Dar şansele de izbândă ale Berlinului sunt reduse. Numai Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Cehia susţin cererea germană de reducere cu 30 la sută a acestor emisii până în anul 2030, comparativ cu anul 2021, care va fi unul de referinţă. O largă majoritate a ţărilor UE se pronunţă pentru o reducere mai mare, de 40 la sută.

Numărul maşinilor diesel second-hand exportate din Germania anul trecut a crescut la aproape 240.000 de unităţi, cu aproape o cincime mai mult decât în 2016. Cele mai multe automobile din această categorie au fost exportate în Italia, Austria şi Franţa. Cantităţi mari au luat de asemenea drumul Ucrainei şi Olandei. În aceste cinci state a fost exportată aproape o treime din totalul maşinilor diesel uzate, potrivit Oficiului federal pentru statistică. Ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Slovacia, Ungaria, Polonia sau România le secondează în acest clasament.

faz / dw