Germania: Noul buget cu noi datorii de peste 100 de miliarde

În cartierul guvernamental din Berlin, pe o clădire de birouri, este afișat așa-numitul "ceas al datoriilor". Este un panou digital negru, cu cifre roșii, aparținând Asociației Contribuabililor, care indică nivelul datoriei publice a Germaniei. Cifrele se modifică permanent, iar suma crește rapid. La 6 iulie, în jurul prânzului, ceasul arăta 2780 de miliarde de euro. În același timp, la câteva sute de metri distanță, în Cancelaria Federală, era aprobat proiectul de buget pentru 2027.

Noul proiect de buget federal va accelera în mod semnificativ datoria. Ministrul de finanțe, social-democratul Lars Klingbeil, estimează pentru anul viitor cheltuieli de 555,4 miliarde de euro. Din această sumă, 109,7 miliarde sunt prevăzute pentru apărare, cu o treime mai mult decât în 2026. Cum însă cheltuielile depășesc clar veniturile fiscale, Klingbeil a anunțat că guvernul va contracta noi împrumuturi. Calculele ministrului indicată o sumă de circa 119 miliarde de euro. Dar asta nu este tot.

Credite pentru Bundeswehr și infrastructură

La aceste sume se adaugă cheltuielile din fonduri speciale finanțate prin împrumuturi, un fel de buget paralel. Dat fiind că se întind pe mai mulți ani, ele nu sunt însă incluse în bugetul curent. Este vorba concret despre 500 de miliarde de euro pentru repararea și modernizarea infrastructurii, precum și pentru atingerea neutralității climatice. Pe parcursul a 12 ani, banii ar urma să fie folosiți, între altele, pentru repararea podurilor degradate, a șoselelor și a rețelei feroviare.

Un alt fond special a fost creat suplimentar pentru Bundeswehr, în condițiile în care Germania vrea să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare la 3,5 la sută din produsul intern brut până în 2029. Până în 2035, cheltuielile ar urma să atingă noul obiectiv NATO de 5 la sută.

"Pacea în Europa este amenințată de delirul imperialist al lui Putin cum nu s-a mai întâmplat de mult timp", a declarat Klingbeil după ședința de cabinet, referindu-se la amenințarea reprezentată de Rusia și de președintele Vladimir Putin. "Nu ne putem apăra de Putin cu obsesia echilibrului bugetar", crede social-democratul. Germania, spune el, trebuie să recupereze, într-un timp foarte scurt, trei decenii în care Bundeswehr a fost subfinanțată. "Să faci asta fără datorii noi nu este posibil. Ar fi ca și cum ai vrea să ajungi pe Lună fără rachetă".

Mai știe cineva ceva despre... frâna datoriei?

Calculate împreună, împrumuturile din bugetul de bază și cele din fondurile speciale arată că datoria publică ar urma să ajungă în 2027 la circa 203 miliarde de euro. Este limpede încă de acum că, în următorii ani, vor fi necesare credite noi cel puțin la fel de mari. Camera Germană de Industrie și Comerț a calculat, pe baza planificării financiare federale, că până în 2030 cheltuielile vor crește în medie cu 5 la sută pe an. Veniturile fiscale vor avansa însă, în aceeași perioadă, doar cu circa 3 la sută anual.

Așadar, cu cât statul acumulează mai multe datorii, cu atât trebuie să plătească mai multe dobânzi. Potrivit estimărilor actuale, în 2030 acestea ar urma să ajungă la 80 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte se va ajunge la epuizarea veniturilor fiscale suplimentare ale statului federal, avertizează Asociația Contribuabililor.

În același timp, legea fundamentală prevede că statul nu poate cheltui mai mult decât încasează. Potrivit așa-numitei frâne a datoriei, creditele suplimentare nu pot depăși 0,35 la sută din produsul intern brut. De precizat că, pe de-o parte, cheltuielile pentru apărare și securitate sunt în mare măsură exceptate de la frâna datoriei. Pe de altă parte, în perioade de slăbiciune economică se aplică limite mai ridicate de îndatorare. Fiind cea mai mare economie a Europei și a treia din lume, Germania își poate permite această îndatorare, susține Klingbeil. "Nivelul datoriei noastre este clar sub media grupului euro".

Creștere economică? Nici vorbă!

Nivelul datoriei permis în zona euro este de cel mult 60 la sută din produsul intern brut. Or, Germania ar urma să ajungă în 2027 la 69,5 la sută! În plus, țara traversează o criză economică profundă, iar economia slăbește de la an la an. La preluarea mandatului, în mai 2025, guvernul format din creștin-democrați și social-democrați anunțase că va relansa economia. Criza, însă, persistă.

La Berlin, Klinbeil a dat vina pe SUA, spunând că "războiul iresponsabil al lui Donald Trump împotriva Iranului a înjumătățit redresarea pe care o așteptam pentru acest an și costă bani".

Venituri suplimentare ar urma să producă în schimb o nouă taxă pe plastic, introducerea unei taxe pe zahăr, precum și majorarea taxelor pe tutun și alcool. De asemenea, este prevăzută și impozitarea marilor averi, o "taxă pentru super-bogați", cum o numește Klingbeil.

Însă toate acestea reprezintă doar proverbiala picătură într-un ocean, reducerile de cheltuieli fiind inevitabile. Ele afectează propriile ministere și bugetele lor, dar și sprijinul financiar federal pentru sistemele de asigurări sociale. Casele de pensii și de sănătate sunt permanent subfinanțate și au nevoie anual de subvenții de miliarde de euro de la bugetul federal. Acestea ar urma acum să fie mai mici. De ce? Pentru că nu mai sunt bani.

Confederația Sindicatelor Germane vorbește despre un "dezechilibru enorm", prestațiile statului social urmând să suporte costurile consolidării bugetare, în timp ce cheltuielile militare cresc masiv.

Organizațiile de mediu protestează

Klingbeil vrea să utilizeze și bani din Fondul pentru Climă și Transformare, alimentat din veniturile provenite din comerțul european cu certificate de emisii.

Organizațiile de mediu, dar și Verzii din opoziție, critică dur această intenție. Banii nu trebuie deturnați pentru acoperirea găurilor din buget, a declarat duminică seara, pentru portalul table.media, liderul ecologist Felix Banaszak.

Aproape toată lumea trebuie să economisească

Klingbeil a cerut și continuă să ceară reduceri de cheltuieli de la toate ministerele. Singura excepție este Ministerul Apărării. Pentru 2027, este vorba despre reducerea cu 1 la sută a fiecărui buget ministerial. În 2028, ministerele ar urma să reducă cheltuielile cu 3 la sută. "Fiecare are responsabilitatea de a clarifica acest lucru în propriul minister. Trebuie să consolidăm bugetul, nu există altă cale".

Planificarea financiară până în 2030 arată deja ce goluri vor apărea în bugete. La o comparație între cheltuielile previzibile și veniturile estimate, se observă sume enorme neacoperite. Potrivit documentului prezentat cabinetului, deficitul financiar va fi de 22 de miliarde de euro în 2028, de 38 de miliarde în 2029 și de 47 de miliarde în 2030.

Mai puțini bani și pentru ajutorul pentru dezvoltare

Ajutorul pentru dezvoltare ar urma să fie și el redus în 2027 cu încă 500 de milioane de euro, bugetul urmând să scadă la 9,5 miliarde de euro.

Organizația-umbrelă Venro, activă în domeniul politicii de dezvoltare, a avertizat la Berlin cu privire la "consecințe dramatice" ale unor asemenea reduceri. Pe fondul tăierilor la nivel mondial, până în 2030 ar putea muri în plus peste 9,4 milioane de oameni din cauza sărăciei, foametei, bolilor și schimbărilor climatice, a arătat Venro, citând un studiu.

Ministrul de Finanțe Klingbeil vorbește despre "decizii dificile" care au fost luate. Totuși, acest lucru nu schimbă faptul că Germania rămâne pe plan internațional "un partener cu adevărat credibil". "După retragerea SUA din finanțarea internațională pentru dezvoltare, suntem astăzi cel mai mare donator", spune el.

Organizația pentru protecția copiilor Save the Children a cerut între timp Bundestagului să "îmbunătățească semnificativ proiectul de buget în procedura parlamentară și să majoreze, în funcție de necesități, fondurile pentru ajutor umanitar și cooperare pentru dezvoltare".

Parlamentul va începe să analizeze proiectul de buget în septembrie, după vacanța de vară. Bugetul pentru 2027 ar urma să fie adoptat la sfârșitul lunii noiembrie.