″Cîțu nu și-a făcut datoria de premier″ (SpotMedia) | România | DW | 04.10.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

"Cîțu nu și-a făcut datoria de premier" (SpotMedia)

Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, analizează ultimele mișcări politice de pe scena de la București.

Corneliu Bjola, e criză guvernamentală la București, în plin val pandemic care se dovedește a fi agresiv în România. Există o legătură între cele două?

Absolut, aveți dreptate, legătura există.

E o legătură tragică, plină de furuncule morale și care generează o atmosferă viciată prin toate crăpăturile. Să ne amintim, totuși, că termenul de „criză” își are originea în grecescul ‘krisis’ care însemna punct de cotitură sau moment de răscruce.

Termenul a fost folosit inițial în context medical, în sensul că punctul de criză marca un moment important în evoluția maladiei: bolnavul urma fie să se însănătoșească, fie să intre în faza terminală. Interesant, rezolvarea crizei era asociată cu capacitatea de concentrare maximă și judecată limpede, la rece, fără derapaje emoționale și artificii retorice. Ultimele doua erau privite cu suspiciune ca posibile surse de încețoșare a logos-ului curat, adică a puterii de judecare.

De ce menționez asta: pentru că ideea de criză ca punct de cotitură oferă o cheie bună de interpretare a ceea ce s-a întâmplat cu pandemia anul acesta. După un început foarte promițător al campaniei de vaccinare în ianuarie-martie, care ar fi putut permite acum o ‘însănătoșire’ a societății și întoarcerea la normal, așa cum se întâmplă peste tot acum în Europa (cu excepția penibilă a României și Bulgariei), premierul Cîțu și președintele Iohannis au decis, inept și catastrofal, să ia piciorul de pe accelerație și să declare demagog și fară cunoștință de cauză că pandemia a fost învinsă.

Punctul de cotitură a fost cu siguranța mai-iunie, când era nevoie de concentrare maximă pe campania de vaccinare, având în vedere apropierea sezonului de vară și creșterea predictibilă a cazurilor de infecție în acestă perioadă (vezi și lecțiile din vara trecută).

Din păcate, Cîțu, sprijinit de Iohannis, au decis însă că un congres intern de baroni-căpușă de partid este mult mai important decât gestionarea pandemiei, de aici și măsurile populiste de relaxare timpurie a restricțiilor sanitare și indolența față de situația campaniei de vaccinare.

Faptul că Iohannis și Cîțu au ratat, „pas cu pas”, punctul de cotitură așa de brutal nu este totuși o greșeală politică minoră, gen făcut poze chinuite prin parcări cu maneliști, eventual între două bâlbe despre benefiicile jocului de golf. În limba engleză, ca să înțeleagă și Cîțu, genul ăsta de mega-eșecuri se numește „dereliction of duty” – adică refuzul de a face ceea ce e datoria ta să faci prin poziția pe care o ocupi ca prim-ministru sau președinte.

Prin natura funcțiilor lor, Iohannis și Cîțu aveau o singură mare misiune anul acesta: să controleze și să înăbușe pandemia.

Din păcate, au ratat-o complet, pentru că au decis că ignorarea ei poate produce beneficii politice. Asta e partea de „dereliction of duty” și le aparține complet, oricât ar încerca să arunce vina, în stil Trumpian, pe tot felul de nea Vasile care a uitat să tragă apa la baie la Guvern.

Asta e de altfel și diferența de calibru dintre un președinte matur și responsabil ca Emmanuel Macron, care a luat taurul de coarne în vară și a accelerat campania de vaccinare, conștient că îl vă putea costa politic, și un personaj mediocru și delăsător ca Iohannis, care își tratează jobul ca o vacanță prelungită.

Rezultatele se văd: Franța a atins un grad de vaccinare de 75% (fata de 50% în iulie), numărul de decese a scăzut semnificativ după explozia din vară, în timp ce în România situația este exact inversă: rata de vaccinare s-a plafonat la 30%, iar numărul de decese a explodat (de 4-5 ori mai mare, raportat la populație, decât în Franța, și pe locul doi în Europa după Bulgaria).

România este pe penultimul loc în ceea ce privește vaccinarea, mai jos e doar Bulgaria. Cum s-a ajuns aici? Sunt românii mai slab educați, sunt instituțiile mai lipsite de încredere?

Trebuie avut în vedere că Romania a avut un start bun în privința campaniei de vaccinare. La un moment dat, prin februarie - martie, era chiar în poziții de vârf la nivelul UE.

Sunt două probleme care au intervenit ulterior, în opinia mea.

Relaxarea restricțiilor sanitare, în special pentru nevaccinati, a căror implementare a dat rezultate peste tot în Europa. Guvernul a pierdut, de asemenea, undeva prin martie cred, bătălia comunicațională și nu mă refer numai la partea de convingere a cetățenilor să se vaccineze, ci mai ales la cea care trebuia să contracareze avalanșa de conspirații și mesage negationiste care circulau pe Internet.

De fapt, nu sunt convins că Guvernul roman a avut o campanie profesionistă care să monitorizeze atent și în real-time tendințe, narațiuni, rețele de diseminare, surse de amplificare etc pe acest subiect.

Am reținut din presă că există un grup de lucru pe chestiuni de comunicare strategică la nivelul guvernului în 2020, dar nu am mai auzit nimic de grupul respectiv în 2021.

E posibil să fi devenit „collateral damage”, când Florin Cîțu a devenit prim-ministru, situație care are explica parțial ineficiența campaniei de contracare a dezinformării antivaccin. Știu însă din cercetările la care am participat anul asta că Marea Britanie și Franța au avut campanii profesioniste și care au date rezultate.

O parte din aceste campanii s-au ocupat de sursele de dezinformare externe (Rusia, China), iar altele de sursele de dezinformare interne (extrema dreapta și stangă).

În Marea Britanie, de exemplu, există vreo trei unități în subordinea prim-ministrului care lucrează non-stop, unele în colaborare cu platformele social media, pentru contracarea mesajelor negaționiste și antivaccin. Nu reușesc să prindă tot, dar pe cele mai toxice au reușit să le marginalizeze.

De exemplu, o campanie lansată de Rusia să descurajeze britanicii să folosească vaccinul Astra-Zeneca a fost înăbușită aproape instantaneu, înainte să apuce să devina virala.

Sigur, faptul că unii lideri politici în România au încercat să capitalizeze politic exploatând discursul conspiraționist îngreunează munca de contracarare a dezinformării, dar soluția nu este să renunți, ci să iți dublezi efortul.

O lecție pe care am reținut-o din campaniile pe care le-am cercetat e că e mult mai greu să revii și să convingi publicul online, după ce ai predat inițiativa grupurilor de dezinformare.

Citiți articolul integralAICI.