Cât costă să devii moldovean? | Moldova | DW | 08.11.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Cât costă să devii moldovean?

Cu 100.000 de euro străinii pot deveni cetățeni ai Republicii Moldova. Programul „Cetățenie prin investiție” a fost lansat în Dubai, iar experții susțin că proiectul ascunde o încercare de legalizare a banilor murdari.

După ce la finele lunii septembrie 2018, Guvernul Republicii Moldova a aprobat regulamentul cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție, programul a fost lansat la Conferința Globală a Reședinței și Cetățeniei, care s-a desfășurat în această săptămână în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Astfel, străinii care vor dori să obțină cetățenia R. Moldova vor trebui să plătească cel puțin 100.000 de euro sau să investească 250.000 de euro în domeniile de dezvoltare strategică. Deși autoritățile se laudă că proiectul va fi unul de succes, acest program a stârnit un val de critici, iar experții susțin că aceasta ar fi o încercare de legalizare a banilor ilegali. Mai mult, dacă se vor adeveri aceste temeri, Uniunea Europeană ar putea lipsi Chișinăul de beneficiile Regimului Liberalizat de Vize, în încercarea de a opri accesul viitorilor cetățeni moldoveni pe teritoriul UE.

Încercare disperată de a găsi investitori

„Felicitări pentru programul de acordare a cetățeniei prin investiții! Trebuie să fiți încântat! Vrem să știm prin ce este unic acest program faţă de alte programe similare”. Cu aceste cuvinte a fost întâmpinat la Dubai ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Chiril Gaburici, de către deja celebrul robot umanoid Sophia. Răspunsul ministrului a fost unul prompt, el susținând că un asemenea program va face ca economia Moldovei să fie mai atractivă pentru investitorii străini, dar și pentru cetățenii țării.

Ministrul Economiei a declarat că fondurile colectate în cadrul programului vor fi investite în infrastructură, educație și alte proiecte de importanță strategică pentru Republica Moldova. „Statisticile vorbesc de la sine, trebuie doar să analizăm rapoartele financiare anuale ale țărilor precum Letonia, Malta, Cipru, Canada, Australia și altele, acolo unde a fost implementat un program similar. Din punct de vedere economic, avem acces la anumite pieţe. În cifre este vorba de aproximativ un miliard de potenţiali clienţi. Acest lucru se datorează acordurilor de liber schimb pe care le-am încheiat cu ţările CSI, cu ţările UE, cu Turcia, iar acum suntem în proces de negociere cu China”, a declarat Chiril Gaburici.

În afară de banii care vor trebui investiți, viitorii cetăţeni ai Republicii Moldova trebuie să aibă o bună reputație economică și financiară și să nu aibă antecedente penale, să nu fie implicați în cazuri de spălare a banilor sau finanțare a terorismului, să nu aibă datorii la stat sau anumite restricţii internaţionale. Potrivit proiectului, vor fi verificate și rudele solicitanţilor, iar fiecare dosar va fi examinat de o comisie specială.

Veaceslav Negruță

Veaceslav Negruță

Cu toate acestea, Veaceslav Negruţă, expert Transparency International și fost ministru al Finanţelor, consideră că programul „Cetățenie prin investiție” e parte a unui pachet mai vechi promovat încă în 2016 alături de Legea amnistiei fiscale, iar acestea sunt două elemente ale aceleiași formule, în încercarea de a transforma R. Moldova într-o zonă care facilitează legalizarea unor ilegalități.

„Republica Moldova nu este unica în regiune și sunt mai multe țări care au pus în aplicare în ultimii ani o asemenea prevedere. Cu toate acestea, asemenea proiecte sunt vehement criticate de către autoritățile de la Bruxelles, pentru că se văd clar riscuri de spălare de bani obținuți prin fel de fel de scheme de tip mafiot. Cele mai relevante cazuri sunt în Cipru, Malta, Bulgaria și Ungaria, iar investigațiile jurnalistice au arătat că este o întreagă rețea de înălbire a resurselor și activelor de origine criminală, în special din est. În unele țări, acești noi cetățeni deja intervin în viața politică, economică, socială, importând regulile lor de a trăi din țările de origine”, a declarat în exclusivitate pentru DW expertul de la Chișinău.

Câți bani vor veni în Moldova?

Ministrul Economiei de la Chișinău se declara anterior optimist, spunând că speră că, în următorii cinci ani, R. Moldova va reuși să atragă investiții de 1,3 miliarde de euro. Doar că deocamdată investitorii străini nu și-au arătat dorința de a cumpăra cetățenia, iar autoritățile au decis că de implementarea și promovarea proiectului se va ocupa o firmă internațională, cu care Guvernul a semnat un contract. Cu toate acestea, presa moldovenească a scris că acest contract a fost semnat cu consorțiul format de companiile „MIC Holding LLC”, o companie fondată recent în Emiratele Arabe Unite și „Henley&Partners Government Services Ltd”, firmă care a figurat într-un scandal de corupție în Malta. Este vorba despre o investigaţie nefinalizată, la care a lucrat în ultimele luni de viaţă jurnalista malteză Daphne Caruana Galicia, ucisă în octombrie 2017.

Eugen Ghilețchi, economist al Centrului analitic „Expert Grup”, este de părere că cele mai mari riscuri nu ar fi doar de ordin economic, iar cu toate că legislația presupune anumite filtre pentru a diminua riscul acordării cetățeniei persoanelor cu reputație neadecvată, istoria fraudei bancare demonstrează că în cazul în care există rea-voință, nici cele mai bune filtre nu pot preveni promovarea unor interese obscure.

Eugen Ghiletchi

Eugen Ghileţchi

„Totuși, dacă vorbim în mod exclusiv din punct de vedere economic, acest program are anumite avantaje, dar și unele riscuri pentru economia națională. Una dintre posibilitățile de a obține cetățenie constă în investirea unei sume nerambursabile de 100.00 de euro în Fondul pentru Dezvoltare Durabilă, care desfășoară proiecte importante pe tot teritoriul țării. Cetățenii cu siguranță vor beneficia de pe urma majorării bugetului acestui fond. De cealaltă parte, opțiunea respectivă este puțin atractivă, ținând cont de celelalte două, care presupun investiția unei sume de 250.00 de euro în domeniul imobiliar sau al valorilor mobiliare de stat (împrumut pentru Guvern), investiţii care pot fi recuperate după cinci ani. Dacă cei mai mulți vor recurge la investiția în domeniul imobiliar, un domeniu suficient de stabil în ultimii ani, aceasta ar putea pune presiune asupra prețului locuințelor, fapt ce ar dezavantaja localnicii. Un alt risc ține de aspectul vânzării pământurilor către cetățenii străini. Cred că ar fi trebuit întâi stabilită o politică bine echilibrată în acest domeniu, înainte să fie permis accesul neîngrădit al unui potențial de 5000 de cetățeni străini la procurarea pământurilor, prin intermediul obținerii cetățeniei Moldovei”, a comentat pentru DW economistul.

Moldova riscă noi penalizări

Una din promisiunile autorităților moldovenești pentru noii cetățeni este accesul acestora la libera circulație în spațiul UE, care este un beneficiu pe care îl are R. Moldova în urma obținerii Regimului Liberalizat de Vize. De asemenea, o altă oportunitate ar fi prevederile Acordului de Asociere cu UE și cel de Comerț și Liber Schimb, care permit accesul mărfurilor moldovenești pe piața europeană. Experții de la Chișinău sunt îngrijorați că banii ilegali ar putea fi spălați prin R. Moldova, iar prin diferite scheme să ajungă chiar a fi folosiți legal în UE.

Totodată, în 2017, miniştrii de Finanţe din statele membre ale UE au adoptat o listă neagră a paradisurilor fiscale, care cuprinde 17 jurisdicții din afara UE care nu cooperează în probleme legate de fiscalitate. Printre acestea se numără și Emiratele Arabe Unite, iar încercările autorităților de la Chișinău de promovare a acestui proiect în țările din est și în special în cele arabe ar fi un indiciu că cetățenia moldovenească ar fi dorită anume cu scopul de a scăpa de sancțiunile UE.

„Cu siguranță autoritățile fac gafă după gafă, punând nu accent pe partea investițională a acestui proiect sau pe consolidarea statului de drept, a instituțiilor funcționale, justiției, protejarea drepturilor investitorilor asupra proprietăților. Dar autoritățile pun accent pe un element foarte speculativ, precum că pașaportul moldovenesc are trecere fără viză în peste 120 de țări. Autoritățile trebuie să fie atente, deoarece în 2017 la Bruxelles a fost aprobat mecanismul de suspendare a Regimului Liberalizat de Vize. Aceasta înseamnă că mecanismul poate oricând să fie activat în cazul în care riscurile sunt materializate și persoanele cu reputație dubioasă devin cetățeni ai unei țări precum R. Moldova și beneficiază de călătorii libere în spațiul european. Respectiv, aceasta va duce la situația în care vom avea anumite dialoguri foarte complicate cu UE și chiar anumite suspendări”, a conchis Veaceslav Negruță.