Cât de respectate sunt drepturile copiilor la nivel global?

În primul paragraf din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, emisă în 1948 se poate citi: "toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi". Confom acestui document, egalitatea dintre oameni este general valabilă, indiferent de "rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice altă împrejurare". Un singur criteriu nu a fost remarcat explicit de autorii Declaraţiei: vârsta. Abia cu 20 de ani în urmă, Declaraţia Drepturilor Omului a fost extinsă şi asupra persoanelor care nu au împlinit 18 ani, adică o treime din populaţia mondială.

De ce a fost necesar ca Naţiunile Unite să adauge la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului un document separat, numit Convenţia privind drepturile copiilor? Helga Kuhn, purtătoarea de cuvânt a organizaţiei pentru copii, UNICEF, explică: "Copiii nu sunt adulţi. Ei nu pot face toate lucrurile de care sunt capabili adulţii. Ca urmare, ei au nevoie de protecţie specială. Copiii au nevoie de un mediu special care să-i protejeze, un mediu care trebuie garantat de adulţi. De aceea este necesar să formulăm clar drepturile copiilor pe care, mai apoi trebuie să le impunem."

Cele 54 de articole ale Convenţiei reunesc drepturile cetăţeneşti, culturale, economice şi sociale ale copiilor într-un singur Tratat. Prin adoptarea documentului de către Adunarea Generală a ONU în 1989, copiii au primit pentru prima oară în istorie dreptul garantat de viaţă, dezvoltare şi protecţie. Dintre toate Tratatele internaţionale semnate de Adunarea Generală a ONU, de la înfiinţarea Naţiunilor Unite şi până astăzi, Convenţia privind drepturile copiilor este cea mai importantă - cel puţin pe hârtie.

"Convenţia ONU privind drepturile copiilor a fost documentul ratificat de cele mai multe ţări în cel mai scurt timp. Cu excepţia Statelor Unite şi Somaliei, toată ţările lumii au ratificat Convenţia emisă de Adunarea Generală", a spus Helga Kuhn.

Punerea în aplicare a Convenţiei la nivel internaţional se dovedeşte însă a fi deosebit de dificilă, consideră purtătoarea de cuvânt a UNICEF.

"Pe de o parte, oamenii conştientizează mai repede o încălcare a drepturilor copiilor. În majoritatea cazurilor, recrutarea copiilor ca soldaţi, abuzul sexual împotriva unui copil, dar şi munca forţată a unui minor, sunt considerate crime şi sunt urmărite ca atare în justiţie. Toate acestea sunt însă şi probleme cu care încă ne mai confruntăm la nivel internaţional şi trebuie să muncim din greu pentru a le rezolva"

, a conchis Helga Kuhn.

Autori: Andreas Zumach/ Maria Pascu
Redactor: Rodica Binder