Cât de ameninţată este laicitatea statului turc?

Partidul de guvernământ AKP şi gruparea de opoziţie MHP au elaborat un proiect de modificare a constituţiei şi e de aşteptat să-şi atingă obiectivul propus odată ce dispun de o majoritate de două treimi în legislativ. Altă formaţiune de opoziţie, CHP, intenţionează să se adreseze curţii constituţionale deoarece vede periclitat statul laic turc.

„Iniţial am avut de gând să studiez în străinătate, dar mi-am spus că de vreme ce trăiesc într-o ţară cu populaţiei majoritar islamică nu văd de ce să fie interzis baticul în instituţiile de învăţământ superior. E absurd.” – ne spune o studentă.

Interdicţia de a purta atari însemne ale religiei islamice în universităţi există din 1989, în urma a două sentinţe ale curţii constituţionale. Judecătorii au interpretat baticul drept simbol politic. Premierul conservator islamic Recep Tayyip Erdogan vede lucrurile altfel. El consideră că interzicerea folosirii baticului în universităţi reprezintă o încălcare a dreptului la educaţie. Din acest motiv doreşte să modifice constituţia şi prin aceasta să creeze femeilor care vor să poarte batic posibilitatea de a frecventa cursurile universitare. Pentru a atinge acest obiectiv politic Erdogan s-a aliat cu partidul de opoziţie naţionalist MHP, deţinând astfel majoritatea necesară în parlament. Formaţiunea kemalistă de opoziţie CHP a lansat un apel la protest. La finele săptămânii trecute aprox. 100.000 de persoane au demonstrat în diferite regiuni ale ţării contra acestei modificări a constituţiei.

Liderul CHP, Deniz Baykal explică despre ce e vorba, anume că nu baticul, sau mai precis turbanul e problema ci însuşi viitorul statului turc, dacă acesta rămâne un stat laic sau devine unul islamic.

Potrivit sondajelor de opinie majoritatea cetăţenilor turci susţin totuşi demersul premierului lor.