Germania: Bundeswehr împlinește 70 de ani

În 1945, puține lucruri indicau faptul că, un deceniu mai târziu, Germania va avea din nou armată. La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, declanșat de Germania nazistă, țara fusese ocupată, iar Wehrmachtul era desființat. Puterile învingătoare – Uniunea Sovietică, SUA, Marea Britanie și Franța – au procedat cu rigurozitate la demilitarizarea țării.

Însă, la scurt timp după sfârșitul conflagrației, tensiunile dintre puterile învingătoare au crescut, iar Germania a fost divizată. În 1950, după izbucnirea războiului din Coreea, aliații occidentali s-au pregătit intens pentru un posibil atac al Uniunii Sovietice în Europa, temându-se că scena acestuia ar putea fi însăși granița dintre cele două state germane.

O armată germană ca bastion împotriva Uniunii Sovietice

Această îngrijorare îl preocupa și pe Konrad Adenauer, primul cancelar al tinerei Republici Federale. ”În cazul unei agresiuni rusești, noi am fi victimele, primele victime. Războiul Rece este dus cu toată forța împotriva noastră”, avertiza creștin-democratul în octombrie 1950.

În fața acestei amenințări, Adenauer a cerut aliaților occidentali să întărească forțele de ocupație. Aceștia au cerut în schimb ca Republica Federală să contribuie la apărare. Astfel a început dezbaterea privind reînarmarea, pe care Adenauer a promovat-o cu hotărâre.

Pentru catolicul renan, care personal nu avea nicio afinitate cu armata, importante erau obiectivele strategice. Din punctul său de vedere, contribuția la apărare era un mijloc de a readuce Republica Federală în comunitatea statelor occidentale. Adenauer dorea să recâștige libertatea de acțiune în politica externă.

Proteste împotriva reînarmării

Însă la doar câțiva ani după sfârșitul dictaturii naziste, planul de reînarmare avea să indigneze mulți germani. Social-democrații, aflați atunci în opoziție, au criticat dur inițiativa, fiindu-le groază că vor vedea din nou soldați germani mărșăluind. Ei l-au acuzat pe Adenauer că instrumentalizează ”teama de Est” și au susținut că reînarmarea ar fi cimentat divizarea Germaniei.

Rezistența s-a manifestat și la nivelul populației. Sub sloganul ”Fără mine!”, cetățeni revoltați au demonstrat împotriva reînarmării, printre ei numărându-se foști soldați și invalizi de război cu picioare de lemn sau cârje.

În cele din urmă, Adenauer a avut câștig de cauză. Odată cu Tratatele de la Paris și aderarea Germaniei la NATO la 6 mai 1955 era deschisă calea pentru înființarea Bundeswehr. La 12 noiembrie 1955, ministrul apărării al Republicii Federale, politicianul creștin-democrat Theodor Blank, înmâna primilor 101 voluntari – mulți dintre ei în civil – certificatele de numire în cadrul cazărmii Ermekeil din Bonn.

”Germanii nu au fost niciodată pacifiști”, argumentează istoricul militar Sönke Neitzel de la Universitatea din Potsdam într-un interviu acordat DW. ”O minoritate importantă s-a opus reînarmării, dar majoritatea a fost în favoarea acesteia. Adenauer a câștigat apoi alegerile federale din 1957 cu majoritate absolută. Dacă germanii ar fi fost atât de speriați de reînarmare și de introducerea serviciului militar obligatoriu, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 1957, nu l-ar fi ales pe Adenauer”, spune istoricul.

Soldații erau ”cetățeni în uniformă”

Pentru a nu devini un ”stat în stat”, Bundeswehr a fost strâns integrată în mecanismele de control ale democrației parlamentare. Astfel, comanda supremă se afla la ministrul apărării, adică în mâinile civililor.

Soldații erau și sunt și astăzi ”cetățeni în uniformă” obligați să își urmeze conștiința – o alternativă la ascultarea oarbă. ”Vrem forțe armate în democrație care să se supună priorității politice”, sublinia ministrul apărării Blank.

Deși orientarea politică și socială era nouă, la nivel de personal exista continuitate, în condițiile în care unii ofițeri serviseră anterior în Wehrmacht. Însă alt personal cu experiența militară necesară pur și simplu nu putea fi găsit. ”S-a reușit însă fidelizarea lor față de republică”, spune istoricul Neitzel. ”Această generație a Wehrmachtului a servit cu loialitate republicii, iar Bundeswehr nu a reprezentat niciodată un pericol pentru democrație”, constată el.

Războiul Rece: Aproape jumătate de milion de soldați

În timpul Războiului Rece, Bundeswehr era strâns integrat în structurile NATO. Misiunea sa, pur defensivă, era să apere Republica Federală Germania în cazul unui atac. La mijlocul anilor '80, cu aproximativ 495.000 de soldați, Bundeswehr se afla la apogeul puterii sale de luptă.

Odată cu sfârșitul conflictului Est-Vest, Bundeswehr s-a trezit într-o nouă realitate. După reunificare, Armata Populară Națională (NVA) a RDG a fost desființată, iar cei aproximativ 90.000 de soldați ai săi au fost subordonați Bundeswehr. Totuși, doar o mică parte dintre ei au fost preluați definitiv în Bundeswehr.

Soldații germani ca forță de intervenție mobilă în străinătate

Dat fiind că Germania era acum înconjurată de prieteni, relevanța apărării teritoriului și a alianței a scăzut, iar Bundeswehr s-a mișcorat, numărul soldaților scăzând la sub 200.000.

Armata se concentra acum pe așa-numitele misiuni ”Out-of-area”, în afara teritoriului NATO, pe care Curtea Constituțională Federală le-a declarat admisibile în 1994. În consecință, soldații germani au fost desfășurați ca ”forțe de menținere a păcii” pe mai multe continente. Cea mai costisitoare și mai dureroasă misiune a fost cea din Afganistan (2001-2021), în care 59 de soldați germani și-au pierdut viața.

Consecința noii orientări a însemnat însă și că armata de voluntari Bundeswehr, acum micșorată, nu mai era practic în stare să asigure apărarea națională și alianța.

”Mentalitatea a fost cu certitudine mioapă”, spune istoricul militar Neitzel. ”Aceasta a fost mai ales o problemă politică, deoarece nu au fost puse la dispoziție fondurile necesare. Vorbim despre o decizie politică de a reduce armata mai mult și mai mult, până la suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2011. Aceasta a însemnat că Bundeswehr putea fi redus practic la un singur nucleu de competențe”.

Bundeswehr se bucură de o bună reputaţie în societate

Situația s-a schimbat din nou abia după atacul major al Rusiei asupra Ucrainei în 2022. De atunci, responsabilii politici investesc sume mari în arme moderne și echipamente mai bune pentru forțele armate.

Conform planurilor cancelarului federal Friedrich Merz, Bundeswehr trebuie să devină ”cea mai puternică armată convențională din Europa”. Pentru aceasta, armata are însă nevoie urgentă de mai mult personal, motiv pentru care reintroducerea serviciului militar obligatoriu face obiectul unor dezbateri aprinse.

În pofida tuturor provocărilor, Bundeswehr se bucură astăzi de un sprijin important din partea societății. La 70 de ani de la înființare, peste 80% dintre germani au o atitudine pozitivă față de Bundeswehr, după cum relevă un sondaj reprezentativ realizat de Centrul Bundeswehr pentru istorie militară și științe sociale.