Proiectul de buget al Italiei îi înspăimântă pe depunători

După săptămâni de dezbateri guvernul de coaliţie din Italia, compus din "Mişcarea Cinci Stele" şi formaţiunea radicală de dreapta "Lega" au căzut de acord în toiul nopţii asupra primului lor proiect de buget. Acesta prevede pentru 2019 contractarea de noi datorii în valoare de 2,9 la sută din PIB. Guvernul intenţionează, la presiunile ministrului Economiei, Luigi Di Maio (5 stele) să introducă noi măsuri de protecţie socială. Concomitent se preconizează o reformă fiscală care va provoca o scădere a încasărilor la buget. Aceasta a fost o condiţie impusă de Matteo Salvini, ministrul de Interne şi preşedinte al formaţiunii Lega. La acestea se va mai adăuga o costisitoare reformă a sistemului de pensii, care nici nu este luată în calcul în proiectul de buget, după cum a subliniat premierul apolitic Giuseppe Conte. Un alt cadou destinat italienilor este renunţarea la majorarea TVA, decisă cu mult timp înainte. Şi aceasta va mări gaura de la buget.

Ministrul de Finanţe, Giovanni Tria, un profesor de economie fără afiliere politică, a încercat în ultima clipă să reducă măcar cheltuielile publice, propunând limitarea noilor datorii la maximum 1,6 la sută din PIB. Se spune că ar fi ameninţat cu demisia în caz contrar, dar el va rămâne totuşi în funcţie.

La Bruxelles, reacţiile Comisiei Europene oscilează între respingere categorică şi îngrijorare moderată. Comisarul european de resort, Pierre Moscovici, a declarat că "acest proiect de buget, aşa cum se prezintă astăzi, este în afara normelor UE". Oficialul s-a referit la Pactul de stabilitate şi creştere economică, în care stă scris că deficitul bugetar al unui stat membru al UE nu poate depăşi 3% din PIB.

Noile datorii de trei ori mai mari decât se prevăzuse iniţial

"Cu 2,4 la sută ne situăm foarte clar sub acest plafon", a argumentat triumfător în ultimele zile ministrul Economiei, Luigi Di Maio. Dar el ignoră restul prevederilor acordului european, care stipulează clar că datoriile totale ale unui stat nu pot depăşi 60 la sută din PIB. Or, Italia are deja datorii care depăşesc 130 la sută din PIB. Din acest motiv guvernul italian precedent se şi obligase faţă de Comisia Europeană să limiteze contractarea de noi datorii la 0,8 la sută din PIB şi să returneze treptat din creditele vechi. Dar noul guvern populist a mărit în proiectul său această valoare de trei ori.

"Plafonul de trei la sută provoacă, în cazul Italie, o nebunie", a declarat pentru DW economistul Alessio Terzi, colaborator al institutului "Breugel" din Bruxelles. "O ţară cu datorii imense cum este Italia nu mai poate contracta noi credite. Ea ar trebui să returneze încet-încet împrumuturile. Noile datorii ar trebui să fie mult mai reduse, sub doi la sută, în aşa fel încât Italia să poată reveni treptat la zero, în condiţiile unei creşteri economice moderate", a  subliniat expertul. Terzi a calculat că toate promisiunile făcute de populiştii italieni vor costa aproximativ 100 de miliarde de euro. "Chiar dacă, în esenţă, este bine că un guvern încearcă să-şi onoreze promisiunile electorale, acestea trebuie armonizate cu starea reală a economiei naţionale", a adăugat el, avertizând că sistemul bancar şi financiar italian este fragil.

Ministrul Economiei vrea desprinderea de pieţe

Liderul "Mişcării Cinci Stele", Luigi Di Maio, a refuzat vineri să reacţioneze la criticile formulate de comisarul european Moscovici. "Vom schimba Italia cu ajutorul acestui buget", a declarat el entuziasmat la Roma. "Vom rambursa datoriile fiindcă nu vom depăşi în următorii trei ani plafonul de 2,4 la sută pe care l-am impus noilor credite", a promis Di Maio. În plus, el a anunţat investiţii de stat pentru infrastructură în valoare de 15 miliarde de euro.

Obstacolele de ordin juridic şi birocraţia urmează a fi înlăturate în Italia în termen de o lună. "Nu vom mai da satisfacţie în continuare agenţiilor de rating şi pieţelor financiare, înjunghiindu-i pe la spate pe italieni", a declarat Di Maio, patetic, în septembrie. De aceea, Banca Centrală Europeană are sarcina de a achiziţiona nelimitat obligaţiuni italiene pentru a finanţa ţara, a mai declarat liderul celor 5 stele. Dar lăsând la o parte faptul că BCE nu are voie din punct de vedere juridic să facă asta, instituţia cu sediul la Frankfurt pe Main tocmai e pe cale să reducă achiziţiile indirecte de obligaţiuni emise de statele zonei euro.

Pieţele financiare, "de care Italia nu va mai depinde", după cum a promis Di Maio în campania electorală, au reacţionat sceptic la proiectul de buget. Italia este dependentă de creditele oferite de depunători privaţi şi trebuie să plătească astăzi dobânzi mult mai mari, de 3,2 la sută, la creditele cu o durată de 10 ani, contractate de stat. De câteva săptămâni, dobânzile tind să se majoreze, cu efecte negative manifestate la bursa din Milano. Mai ales acţiunile băncilor italiene şi-au pierdut acolo din valoare.

Instituţiile UE trebuie să reacţioneze

"Dacă datoriile vor creşte în continuare există riscul instabilităţii de îndată ce situaţia economică se înrăutăţeşte", a avertizat comisarul Moscovici. Numeroşi economişti se tem că Italia ar putea aluneca într-o criză financiară, cu efecte negative pentru întreaga zonă euro. "În cele din urmă şi populiştii vor trebui să ţină cont de pieţe", a declarat un diplomat european, referindu-se la situaţia din Italia. "În plus, reacţia pieţelor este mult mai rapidă şi impactul este mult mai mare, comparativ cu pârghiile politicii europene", a evidenţiat el.

Până la mijlocul lunii noiembrie Comisia Europeană intenţionează să formuleze un răspuns oficial la proiectul de buget din Italia şi să recomande modificări. Comisia vrea să evite orice confruntare deschisă cu Di Maio şi Salvini, fiindcă populiştii de la Roma atâta aşteaptă, conform devizei: "Cei de la Bruxelles ne interzic să-i ajutăm pe nevoiaşii italieni". De aceea nu este de aşteptat o procedură de sancţionare a deficitului ci mai degrabă un set de recomandări stricte privind reducerea noilor şi vechilor datorii.

Preşedintele Parlamentului european, Antonio Tajani, a avertizat la Bruxelles că proiectul legii bugetului "este îndreptat împotriva poporului italian". Acesta va prejudicia depunătorii fără a înfiinţa noi locuri de muncă. Tajani este membru al formaţiunii conservatoare de opoziţie "Forza Italia", a lui Silvio Berlusconi.