Bucureștiul ”îngrozit și întristat”

”Noi suntem îngroziți și întristați și folosesc acest prilej pentru a exprima întreaga compasiune celor loviți”, a spus președintele Klaus Iohannis, aflat la o ceremonie dedicată Francofoniei.”Dacă se confirmă ipoteza unui atentat - a mai sus președintele - înseamnă că terorismul a rămas în inima Europei”.

Ministrul de externe Lazăr Comănescu a părut să nu aibă îndoieli cu privire la natura exploziilor declanșate pe aeroportul și în metroul din Bruxelles: ”Este o nouă confirmare a faptului că este nevoie absolută ca noi toți, cei cărora ne sunt scumpe pacea și prosperitatea și propășirea personală să ne unim eforturile pentru a lupta cu determinare pentru terminarea acestui flagel al secolului al XXI-lea”. Bilanțul privizoriu indică peste 20 de morți și alte zeci de răniți.

Cine se află la originea acestor atentate? Parchetul belgian a confirmat între timp că a fost vorba, cel puțin la aeroport, de un atentat sinucigaș, o semnătură a radicalilor islamiști. Vineri, la finele săptămânii trecute, fusese arestat Salah Abdeslam, la Molenbeek, un cartier bruxellez care pare să fi devenit de ceva timp o bază a jihadiștilor în Europa. Dacă, după atentatele de la Paris, Salah Abdeslam s-a putut ascunde atât de bine sub nasul întregului sistem de securitate înseamnă că el s-a bucurat de o largă complicitate a coreligionarilor care locuiesc în cartier. Și, de fapt, aceasta ar fi marea problemă, faptul că terorismul nu este pur și simplu o marfă importată din Orientul Mijlociu, având rădăcini locale printre resortisanții musulmani la a doua sau a treia generație. Probabil asta a înțeles și președintele Iohannis când a spus că ”terorismul a rămas în inima Europei”. Observația e corectă, dar interpretarea ei rămâne un subiect aprins de controversă politică.

De altfel, atentatele produse marți dimineața au fost prevăzute, fără să poată fi preîntâmpinate. În apartamentul lui Salah Abdeslam polițiștii au găsit un pistol automat Kalașnikov, 11 încărcătoare, un drapel al Statului Islamic, o carte despre salafism și două detonatoare. Ministrul de externe al Belgiei, Didier Reynders, comentând arsenalul descoperit, spunea că se teme că Abdeslam va fi intenționat să reediteze atentatele de la Paris. După toate aparențele rețeaua a fost mult mai largă.

Belgia nu este lovită pentru prim dată: Acum doi ani cetățeanul francez Mehdi Nemmouche ucidea patru persoane la Muzeul Evreiesc din Bruxelles. Iar în 2015, în trenul Thalys care leagă Parisul de Amsterdam, doi soldați americani au reușit, din fericire, să neutralizeze un terorist înainte de a apuca să ucidă pe cineva. Dar a vorbi separat de Belgia într-o Europă a liberei circulații este desigur neadecvat. Am văzut doar că atentatorii de la Paris s-a refugiat la Molenbeek.

Problema a încetat de mult să mai fie una franceză sau belgiană și privește întreaga Europă, chiar dacă țintele teroriștilor nu sunt alese la întâmplare, vizând zone de maxim interes comercial turistic și aflate în centrul simbolic al Europei occidentale. Ministrul de Externe Lazăr Comănescu spunea în declarația sa din această dimineață că lupta împotriva terorismului are nevoie de ”noi toți”. Am putea citi aceste cuvinte ca pe un angajament al autorităților de la București că sunt dispuse să participe la efortul general, ceea ce nu este de fapt o noutate. România e implicată pe acest front și poate contribui mai ales la nivelul informațiilor.