Borelioza: profilaxie în loc de tratament

Incă din anul 1997, oameni de ştiinţă americani de la Universitatea Yale au iniţiat un experiment pentru combaterea căpuşelor. In Statele Unite animalele-“gazdă” ale căpuşelor ajunse la maturitate sunt mai cu seamă căprioarele şi cerbii. Dat fiind că locul predilect al paraziţilor este gîtul rumegătoarelor, a fost imaginată următoarea măsură: Pentru a avea acces la hrana depusă pentru ele, animalele trebuie să bage capul şi gîtul printre nişte perii îmbibate cu substanţe toxice care ucid căpuşele. Au fost distruse astfel în număr mare căpuşe apte de reproducere, reducîndu-se considerabil rata înmulţirii lor. Conform relatării Ministerului american al Agriculturii, în nord-estul Statelor-Unite, unde s-a desfăşurat experimentul, în numai 3 ani, populaţia de căpuşe a putut fi scăzută la o treime. A fost nevoie de o astfel de soluţie ingenioasă, întrucît metodele clasice de combatere a paraziţilor nu pot fi aplicate. Nu există substanţe chimice care să omoare numai căpuşele, aşa încît ar fi distruse toate speciile de păianjeni şi, implicit, echilibrul ecologic al pădurilor. Şi încă un fapt remarcabil: căpuşele nu au nici un duşman natural, care să poată fi aşadar folosit împotriva lor.

Specialiştii germani intenţionează să preia modelul american, pe care, însă, îl vor adapta la condiţiile locale. În Germania nu sunt atacaţi de căpuşe numai cerbii şi căprioarele, ci şi mistreţii sau păsările de pădure. Procedeul american ce foloseşte perii îmbibate cu chimicale ar da deci rezultate mai slabe. El ar putea fi, însă, combinat cu altele. “Gazdele” obişnuite ale paraziţilor pînă la maturizare sunt şoarecii de cîmp. Parazitologii se gîndesc la posibilitatea de a pune în hrana rozătoarelor substanţe toxice care să nu aibă nici un efect asupra acestora, în schimb să fie otrăvitoare pentru căpuşele înfipte în pielea lor.

Căpuşele sunt purtătoare ale agenţilor patogeni ai mai multor boli, cele mai cunoscute fiind meningo-encefalita de primăvară, provocată de un virus, şi Lyme-borelioza, provocată de bacterii.

Împotriva celei dintîi există deja un vaccin. Borelioza este combătută eficient printr-o terapie cu antibiotice, cu condiţia ca aceasta să fie aplicată in stadiu de început. In multe cazuri, însă, diagnosticul corect este pus relativ tîrziu. Netratată, boala duce la artrite cu grave simptome reumatice sau poate afecta sistemul nervos central.