Bolnav în Balcani: ori ai bani ori aştepţi | Europa | DW | 01.05.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Bolnav în Balcani: ori ai bani ori aştepţi

Medici puţini, liste de aşteptare interminabile. Cine e bolnav în Serbia, Bosnia sau Macedonia are nevoie de optimism. Sau de mulţi bani. Fiindcă pe lângă sistemul sanitar public au apărut clinicile private.

"Putem rezolva asta privat". Această propoziţie magică este rostită frecvent. Şi Nataša o aude când vrea să-şi programeze o consultaţie la spital. Femeia în vârstă de 30 de ani din oraşul Novi Sad, aflat în nordul Serbiei, tocmai a scăpat de o tumoare limfatică şi nu are deloc timp de pierdut. Dar nu are nici bani pentru a plăti "privat", deci în afara sistemului sanitar de stat - analizele de care are nevoie. Degeaba îi recomandă medicul o broşură de prezentare a unui cabinet privat...

Cei mai mulţi oameni din statele balcanice care formau odinioară Iugoslavia socialistă sunt, la fel ca şi Nataša, dependenţi de sistemul public de sănătate. În Serbia, Bosnia sau Macedonia, unde salariul mediu lunar este de 400 de euro net iar şomajul depăşeşte 20 la sută, consultaţiile medicale "private", plătite din buzunarul propriu, constituie un lux. Cei mai mulţi se duc la cabinetele private doar dacă nu au încotro şi e prea riscant să aştepte să le vină rândul în spitalul de stat. Cei care au mulţi bani sunt, evident, în altă situaţie.

Penurie de seringi şi ace

"Fiica mea s-a îmbolnăvit de diabet pe când avea doar 16 luni. Am aşteptat mai bine de şase ani până am primit o pompă cu insulină", afirmă Mirela Šišić, preşedinta unei asociaţii a pacienţilor din capitala bosniacă Sarajevo. Pentru DW ea a relatat că în spitale nu există adesea nici măcar medicamentele de bază, deşi acestea ar trebui să fie acoperite de asigurările de sănătate. Ce lipseşte în spital trebuie procurat de pacienţi din farmacie, la preţ necompensat.

Casa publică de asigurări de sănătate pune la dispoziţie prea puţini bani, afirmă un responsabil din interior, care a condus ani în şir mai multe spitale din Serbia. "Astfel, în a doua jumătate a anului ajung să lipsească până şi seringile, acele sau dezinfectanţii. Despre procurarea unor piese de schimb pentru aparatele Röntgen defecte nici nu poate fi vorba", a afirmat el pentru DW sub protecţia anonimatului. Între timp el lucrează într-un spital privat, unde toate aceste probleme nu există.

Numai în Serbia, ţară cu şapte milioane de locuitori, lista oficială de aşteptare cuprinde aproximativ 75.000 de pacienţi. Bolnavii aşteaptă adesea ani în şir până le vine rândul dacă au nevoie de o operaţie mai complicată. În Bosnia oamenii sunt scandalizaţi fiindcă spitalul de oncologie din Sarajevo şi-a epuizat complet stocul de citostatice. Cine nu are bani aşteaptă. Şi speră că moartea nu va fi mai rapidă decât deficitarul sistem de sănătate.

O lume paralelă

În afara sălilor de aşteptare arhipline din spitalele de stat, adesea aflate într-o avansată stare de degradare, există de mult numeroase cabinete şi clinici private moderne. Acestea dispun de suficient personal medical, de medicamete, aparatură medicală performantă şi nimeni nu trebuie să aştepte mai mult de trei zile până să fie consultat. O asigurare privată de sănătate costă în Serbia între minimum 20 şi câteva sute euro lunar, şi numai doi la sută din populaţie îşi poate permite un astfel de lux.

"Astfel se plăteşte în fapt dublu, fiindcă asigurarea de sănătate publică este obligatorie", a declarat, revoltată, Danijela Stanković-Baričak, expertă pentru management în sistemul sanitar din Serbia. Şi mai mult o nemulţumeşte tendinţa existentă în spitalele de stat, de a oferi pe loc, sărind lista de aşteptare, consultaţii şi tratament pacienţilor cu asigurări private sau care plătesc cash. "Întreg conceptul este ruinat dacă sunt favorizaţi cei care plătesc suplimentar", a atenţionat ea.

În context sunt adesea favorizaţi şi cei care plătesc pe sub mână sau care au relaţii. Potrivit indicelui de corupţie întocmit de Transparency International, aspiranţii la UE din Balcanii de Vest stau foarte prost la acest capitol. Muntenegru ocupă locul 64, Serbia locul 77, Kosovo locul 85, Albania locul 91, pe care îl împarte cu Bosnia, iar Macedonia locul 107. Potrivit sondajelor, cei mai corupţi sunt percepuţi a fi medicii şi agenţii de circulaţie.

Exodul medicilor

Concomitent, în ţările Balcanilor de Vest are loc un adevărat exod al medicilor. "În ultimul an, 180 din cei 220 de proaspeţi absolvenţi ai facultăţii de medicină au cerut din partea Colegiului Medicilor un certificat care le permite să lucreze în străinătate", a declarat Goran Begović, lider de sindicat în principalul spital al capitalei macedonene Skopje. "Această cifră este înspăimântătoare", a adăugat el pentru DW.

Ţara de destinaţie preferată este Germania, unde un medic câştigă de cinci-şase ori mai mult decât în Macedonia sau Serbia. În 2016, sârbii care au primit atestate noi de exercitare a profesiei în Germania au format al treilea grup de medici străini, ca mărime, fiind precedaţi numai de sirieni şi români. Potrivit unui studiu întocmit de organizaţia Healthgrouper, trei sferturi din medicii din Serbia fie se gândesc să emigreze fie plănuiesc concret acest pas. La fel stau lucrurile în întreaga regiune.

Şi astfel a apărut un cerc vicios. Personalul medical emigrează sau se transferă în sectorul privat, unde salariile şi condiţiile de muncă sunt mult mai bune. De partea cealaltă sistemele sanitare de stat se confruntă cu o subfinanţare şi cu o lipsă de personal tot mai accentuate încercând să facă faţă unor liste de aşteptare tot mai lungi. Colapsul este astfel ca şi planificat.

Nemanja Rujevic