Bogdan Aurescu: Deciziile de la summit-ul NATO pot întări securitatea României. Întâlnirea Biden - Putin vine într-un moment important | Global | DW | 16.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Bogdan Aurescu: Deciziile de la summit-ul NATO pot întări securitatea României. Întâlnirea Biden - Putin vine într-un moment important

Deciziile luate la summit-ul NATO care tocmai s-a încheiat sunt importante pentru România, care și-a atins toate obiectivele, spune ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, în interviul acordat Spotmedia.ro.

România Bogdan Aurescu

Ministrul român de Externe Bogdan Aurescu

Principalele declarații:

  • În summit, președintele Biden a spus că a participat la Summit-ul București 9 pentru a da un mesaj de angajament puternic al SUA față de securitatea aliaților aflați pe Flancul Estic. Este un mesaj foarte important pentru securitatea României.
  • Decizia summit-ului privind continuarea consolidării posturii aliate de descurajare și apărare a reconfirmat importanța acestui proces complex, demarat în 2014, mai ales pentru statele de pe Flancul Estic, cum este și România.
  • Abordarea privind China în Declarația finală este una echilibrată. Pe de o parte, se arătă că atitudinea acestui actor este una asertivă, reprezentând o provocare sistemică, dar în același timp punctăm că NATO dorește să mențină un dialog constructiv acolo unde se poate.
  • în Declarația finală a summit-ului NATO se reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, în granițele lor recunoscute internațional.
  • Vedem, din păcate, o continuitate în maniera în care Rusia se raportează la securitatea regională.
  • Suntem încrezători că, la întrevederea cu președintele Federației Ruse, președintele Biden va da un mesaj puternic de reconfirmare a angajamentului american pentru unitatea și soliditatea relației transatlantice, respectiv pentru consolidarea securității în spațiul euroatlantic, in special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.

Domnule ministru, un summit NATO derulat într-o atmosferă optimistă. Care sunt principalele concluzii? Cât din acest optimism se datorează unei modificări de atitudine a noului președinte al SUA?

A fost, într-adevăr, un summit simbolic și istoric, care marchează un moment de turnură în istoria Alianței, prin deciziile luate, și care s-a desfășurat într-o atmosferă de deschidere și reconectare.

Acest lucru s-a datorat și câtorva premiere pe care reuniunea la vârf din 14 iunie le-a marcat. Astfel, a fost prima reuniune a liderilor aliați de la începutul pandemiei de COVID-19, iar prezența fizică a acestora la Bruxelles, la sediul NATO, a reprezentat un semnal de revenire la normalitate.

În același timp, summit-ul s-a bucurat de prezența președintelui american Joe Biden, aflat în primul turneu european de la preluarea mandatului. Și mai important este mesajul puternic transmis de președintele Biden: reconfirmarea importanței relației transatlantice, a articolului 5 și a relevanței Alianței.

Este un mesaj pe care liderul de la Casa Albă l-a transmis și cu ocazia participării la Summit-ul Formatului București (B9), pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a găzduit cu succes la 10 mai 2021.

Vreau să punctez că președintele SUA s-a referit la Formatul B9 atât în discursul său la summit, dar și în discuțiile avute cu președintele Klaus Iohannis și, în plus, s-a referit și public, la conferința de presă, la relevanța acestui format pentru securitatea euroatlantică, arătând că aliații din B9 exprimă preocupările statelor de pe Flancul Estic al NATO.

În summit, președintele Biden a spus că a participat la Summit-ul București 9 pentru a da un mesaj de angajament puternic al SUA față de securitatea aliaților aflați pe Flancul Estic. Este un mesaj foarte important pentru securitatea României.

Revenind la rezultatele summit-ului din 14 iunie, ceea ce a reieșit cu claritate în urma acestui summit este că susținerea SUA pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington rămâne fermă și de neclintit.

Așa cum a evidențiat și președintele României, acest summit a marcat o etapă nouă, întărită, a relației transatlantice, o reafirmare a valorilor comune care ne unesc.

De altfel, președintele Biden este cunoscut pentru angajamentul său puternic în favoarea cooperării transatlantice strânse, prioritar în cadrul acestei fundații a securității colective și a prosperității comune care este NATO.

Pe fond, summit-ul NATO a fost unul consistent pentru toate statele membre, inclusiv România, care a reușit să-și atingă toate obiectivele pe care le-a avut în vedere.

Rezultatele lui contribuie în mod esențial la proiectarea viitorului Alianței, inclusiv prin viitorul Concept Strategic, a cărui necesitate am subliniat-o încă de la reuniunea ministerială NATO a miniștrilor de Externe din noiembrie 2019. Am fost primul șef al unei diplomații aliate care a promovat această viziune privind necesitatea de a adopta un Nou Concept Strategic, iar decizia luată de lideri la 14 iunie confirmă că evaluarea României a fost corectă.

În plus, decizia summit-ului privind continuarea consolidării posturii aliate de descurajare și apărare a reconfirmat importanța acestui proces complex, demarat în 2014, mai ales pentru statele de pe Flancul Estic, cum este și România.

Acest proces presupune implementarea completă a planurilor pentru consolidarea posturii militare, continuarea creșterii pregătirii trupelor aliate, modernizarea capabilităților, investiții în apărarea colectivă.

NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru o lume mai competitivă și impredictibilă. Aceeași importanță, în context, o poartă și hotărârea privind întărirea profilului politic al NATO, pentru sporirea angajării partenerilor și creșterea rezilienței aliate.

Și, vorbind despre reziliență, mă bucur că în Declarația finală a summit-ului este salutată explicit crearea Centrului Euro-Atlantic de la București, inaugurat de președintele Iohannis pe 31 mai, un proiect la care am lucrat intens în ultimele 9 luni.

Prin urmare, rezultatele summit-ului NATO sunt pe măsura acestui angajament pe care îl împărtășim, ca aliați, și pe care ne dorim să îl consolidăm și pe mai departe.

România rămâne, astfel, un stat angajat atât în ceea ce privește contribuția sa în cadrul NATO, cât și în promovarea unei coeziunii a pozițiilor statelor de pe Flancul Estic al Alianței.

Una dintre temele majore ale summit-ului NATO a fost aceea a amenințării pe care o reprezintă China - „provocări sistemice pentru ordinea internațională bazată pe reguli și în domeniile de importanță pentru securitatea Alianței”. Regimul de la Beijing a reacționat imediat și a acuzat NATO că exagerează „amenințarea chineză”. Ce înseamnă această poziționare a NATO, știind că existau, până acum, diferențe de nuanță între abordarea UE și cea SUA privind China?

China este, într-adevăr, menționată în Declarația finală a summit-ului NATO de la Bruxelles, drept una dintre temele cu impact asupra securității Alianței, ceea ce va fi avut în vedere inclusiv în contextul viitorului Concept Strategic al NATO.  

China, ca actor major pe scena internațională, este prezentă și activă pe multiple planuri - de la spațiu, la domeniul cibernetic și maritim -  care au impact asupra securității euroatlantice și a aliaților.

Abordarea privind China în Declarația finală este una echilibrată. Pe de o parte, se arătă că atitudinea acestui actor este una asertivă, reprezentând o provocare sistemică, dar în același timp punctăm că NATO dorește să mențină un dialog constructiv acolo unde se poate.

Dacă privim în urmă, constatăm că tema privind China a fost plasată, pentru prima dată, pe agenda NATO, prin Declarația de la Londra, adoptată la summit-ul NATO din decembrie 2019.

În cadrul acestui document a fost stabilit cadrul abordării: relațiile cu China trebuie privite dintr-o dublă perspectivă, atât din punct de vedere al provocărilor la adresa securității aliaților, cât și din punct de vedere al oportunităților de cooperare generate.

Astfel, așa cum relevă și Declarația finală de la Bruxelles din 14 iunie 2021, pe lângă concentrarea asupra provocărilor, trebuie menținut un dialog constructiv cu Beijingul, acolo unde acest lucru este posibil, și identificate domeniile de interes comun în care să putem coopera.

Citiți interviul integral pe Spotmedia.ro.