Blocada Bucureștiului și destabilizarea țării: de ce a eșuat planul AUR | România | DW | 28.02.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Blocada Bucureștiului și destabilizarea țării: de ce a eșuat planul AUR

În România, cinismul naționaliștilor crește odată cu nenorocirile provocate de război în Ucraina iar echivocul politic se accentuează.

George Simion AUR

Liderul AUR George Simion a eșuat în tentativa de destabilizare de duminică

Nu doar rețelele sociale scot la iveală spiritul gregar care îi animă pe cei care le cer autorităților să stea deoparte și să nu se implice în ceea ce se întâmplă la graniță, ci și pe stradă extremiștii de la AUR au încercat să declanșeze o criză după modelul canadian, cu zeci de tiruri, camioane, tractoare, plus fermierii și animalele lor. Totuși, marele protest nu a avut loc în realitate, ci doar în mediul virtual, fiindcă la miting au venit doar 2000 de oameni, aduși din țară.

La prima vedere pare un eșec, dar în același timp mesajele transmise de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au încă putere de atracție. Când a fost întrebat de ce a organizat mitingul, liderul AUR a răspuns „pentru a-l da jos pe Iohannis” și împotriva creșterii prețurilor la energie.

Cum ar fi arătat însă Bucureștiul blocat de cirezi de vite, turme de oi, zeci de șoferi nervoși apăsând pe claxoanele mașinilor uriașe pe care le au în dotare, așezându-se de-a curmezișul la intrarea în oraș sau pe marile bulevarde? George Simion, liderul AUR a visat la un astfel de protest, care să închidă capitala, să o facă nefuncțională, inutilă. Să mute atenția dinspre războiul distrugător al Rusiei spre o Românie aflată în disoluție. Copreședintele AUR și-a expus planul în aceeași zi în care l-a bruscat pe ministrul Energiei în plenul Camerei Deputaților și nu a renunțat la el nici după ce a început dezastrul în Ucraina.

Locotenenții lui au explicat necesitatea unui astfel de protest, numai că AUR nu a putut să-l pună în practică. Pentru ei ar fi fost, acum odată cu războiul de la granițele țării, o bună ocazie să inventeze o criză internă. Sigur, nu l-ar fi putut suspenda pe șeful statului, nici n-ar fi putut. Scopul lor real e să destabilizeze, să creeze dezordine și haos. Să demonstreze că România nu e un aliat de nădejde pentru NATO, că busola țării e defectă și că democrația e o pojghiță subțire pe care AUR o poate sparge cu ușurință.

Extremiștii nu au reușit să-și mobilizeze electoratul din București și nici să aducă fermierii și camionagiii, ceea ce sugerează fie că eventualii votanți nu vor să iasă din zona lor de confort, fie că au înțeles neadecvarea la realitate a liderilor AUR. Poate a funcționat un soi de bun simț, faptul că nu se cuvine să ieși în stradă să-l dai jos pe președinte pentru că au crescut prețurile, când zeci sau sute de mii de oameni din țara vecină fug de bombe, stau cu copiii zile întregi la graniță, n-au unde dormi și n-au ce mânca. Poate că electoratul AUR are mai mult bun simț decât liderii acestui partid și înțelege cât de mult contează să trăiască într-o țară sigură, chiar dacă facturile cresc de la o lună la alta.

Teama de război, imaginile pline de dramatism cu refugiații de la frontiera României, relatările cu Ucraina devastată sunt suficiente motive de reflecție, chiar și pentru cei care ar merge pe mâna AUR cu ochii închiși.

Ar fi, în același timp, un moment bun pentru celelalte partide democratice să încerce să-i atragă pe acești nemulțumiți care declară că ar vota cu AUR și care acum reprezintă 20% din electorat (INSCOP, ianuarie 2022). Mulți dintre ei sunt perdanți ai tranziției autohtone, cărora aderarea la Uniunea Europeană nu le-a adus suficiente satisfacții și care nu mai au încredere în partidele tradiționale, considerate corupte și clientelare.

Eșecul mitingului AUR de duminică nu înseamnă că simpatizanții extremiștilor și-au schimbat opțiunea, dar sugerează o altfel de raportare la realitate, care le lipsește liderilor acestui partid. George Simion a încercat toată seara să-și ducă aderenții la Palatul Cotroceni, chiar dacă numărul lor se împuțina pe măsură ce barajele jandarmilor se înmulțeau. Poate că AUR ar fi vrut să repete la sediul președinției experiența din decembrie de la Casa Poporului, când oamenii conduși de Simion, fluturând un steag UE cu svastica deasupra, au sărit gardul și au forțat intrarea în parlament cu asentimentul inițial al forțelor de ordine.

Haosul interior și războiul exterior ar fi o combinație bună pentru insurgența dorită de Alianța pentru România, care încearcă să facă jocul Rusiei, cu unele încurajări ale sistemului. Orientarea liderilor AUR nu este inocentă și dezordinile pe care vor să le provoace nu sunt întâmplătoare. Sufletul lor patriotic este brutal, ipocrit și, poate, chiar vândut.