Bernd Fabritius: Am luat cunoștință cu îngrijorare de ultima decizie a CCR | Europa | DW | 08.06.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Bernd Fabritius: Am luat cunoștință cu îngrijorare de ultima decizie a CCR

Bernd Fabritius este noul împuternicit al guvernului federal german pentru problemele strămutaților și minorități naționale. În interviul pentru DW, Fabritius vorbește printre altele despre importanța statului de drept.

Deutsche Welle: Domnule Fabritius, pentru început vă propun să clarificăm titulatura oficială a funcției dvs. Nu numai atunci când se traduce această titulatură, ci și în Germania se nasc uneori confuzii în legătură cu aria dvs. de acțiune, unii fiind convinși că sunteți responsabil și pentru problemele refugiaților, pentru migranți în general. Vă rog să ne descrieți, pe scurt, care sunt responsabilitățile dvs.

Bernd Fabritius: Nu aș dori să fac aici un clasament al responsabilităților mele. Denumirea oficială a funcției este cea pe care ați menționat-o, de împuternicit al guvernului federal pentru problemele strămutaților și pentru minorități naționale. Responsabilitățile mele se extind pe trei segmente: cel al germanilor, care au găsit în Germania o nouă patrie în urma alungării sau strămutării lor din Europa Centrală și de Est, după 1945; apoi cel al minorităților naționale, al minorităților autohtone din Germania - minoritatea sinti și roma, sorbii, frizonii și danezii. În al treilea rând, este vorba despre minoritatea germană care trăiește în statele fostei URSS și în Europa Centrală și de Est, de pildă germanii din România, Cehia, Polonia, Rusia sau Kazahstan. Acestea sunt pilonii pe care se bazează activitatea mea.

De ce mai e nevoie de un împuternicit al guvernului federal pentru germanii strămutați din Europa Centrală și de Est, respectiv pentru minoritățile naționale, dacă persoanele din aceste grupuri sunt perfect integrate în societatea germană?

E nevoie de acest împuternicit mai mult decât oricând, pentru că există interese individuale și interese colective care sunt diferite de cele ale majorității în societatea germană, interese care trebuie apărate la nivel central. Să vă dau câteva exemple: apărarea, conservarea și dezvoltarea propriei culturi. Este un complex tematic valabil pentru întreaga societate, dar există și câteva trăsături specifice pentru fiecare grup în parte. De pildă, cultura sașilor transilvăneni sau cea a germanilor originari din Rusia fac parte din moștenirea culturală germană, dar ele trebuie conservate pornind de la specificitățile lor. Ne interesează, însă, în egală măsură, și integrarea din punct de vedere social a germanilor strămutați. Este vorba aici, în primul rând, de validarea și echivalarea studiilor și profesiilor, dar și de acordarea unor pensii echitabile. În ceea ce privește minoritățile naționale, paleta este la fel de largă: de la nediscriminarea minorității sinti și roma, până la asigurarea învățământului în limbile minorităților și păstrarea culturii acestora ca elemente centrale ale identității lor. Aceste și multe alte teme au nevoie de o abordare diferențiată și nu pot fi arondate unuia sau altuia dintre ministere, ci fac parte din responsabilitățile împuternicitului guvernului federal, care acționează interdepartamental.

V-ați născut în România, ați emigrat în Germania și sunteți acum, datorită funcției dvs., șeful delegației germane în Comisia mixtă interguvernamentală germano-română pentru problemele minorității germane din România. Biografia dvs., dar și activitatea dvs. politică de până acum vă califică și pentru această misiune. Comisia se întâlnește anual, iar ședința din acest an are loc săptămâna viitoare, la Berlin. Care sunt temele cele mai importante pe agenda comună?

Interesul pentru problemele minorităților germane de pretutindeni este stipulat în tratatul de coaliție al guvern federal. Nu aș dori să fac referiri la detaliile ce urmează a fi discutate săptămâna viitoare. Dar pot să vă spun că dorim să abordăm subiecte și probleme care necesită o soluționare rapidă. În cadrul pregătirilor acestei întâlniri am propus să discutăm despre învățământul în limba maternă germană, despre situația manualelor școlare, despre situația personalului didactic. Dar vom discuta și despre problemele statului de drept, care se răsfrâng și asupra minorității germane din România - de pildă chestiunea restituirii unor proprietăți confiscate pe nedrept. Rezolvarea acestor chestiuni ar constitui o bază vitală pentru membrii comunității germane care au decis să trăiască în continuare în România. Statul român a promovat un cadru legal foarte bun, dar încă se mai tărăgănează punerea lui în aplicare.

Dar aș mai avea un punct care trebuie discutat: minoritatea germană din România este supusă din ce în ce mai mult unui tir mediatic negativ din partea unor anumite instituții media, se reaprind resentimente…

… credeți că aceste atacuri au o legătură cu faptul că președintele României aparține minorității germane?

Nu vreau să fac o evaluare a motivelor. Pentru mine este important ca guvernul României să apere minoritatea germană față de asemenea atacuri. Dacă observăm că mai ales media apropiate guvernului practică această adevărată campanie de ”bashing” împotriva minorității germane, atunci motivul insinuat de dvs. nu poate fi, din păcate, exclus. Repet, guvernul României trebuie să apere minoritatea germană, pentru că minoritățile naționale se bucură și de protecția Consiliului Europei, iar România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Pe de altă parte, subiectul este important și în contextul Centenarului, al celebrării celor 100 de ani de la formarea statului român modern. Această edificare a statului român modern nu ar fi fost posibilă fără aportul considerabil al minorităților naționale. De aceea e foarte important ca statul român să fie conștient de responsabilitatea față de minorități și să le apere, atunci când sunt atacate.

Ați menționat statul de drept și Consiliul Europei. Până nu demult ați fost raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru mai multe state central- și est-europene, printre care și România. Cum evaluați actuala situație din România în domeniile justiției, statului de drept și luptei anti-corupție?

Situația actuală este deosebit de îngrijorătoare. Am luat cunoștință cu îngrijorare de ultima decizie a CCR cu privire la un presupus conflict instituțional între președinție și guvern. Conform deciziei, pe care o constat și nu o evaluez, președintele este obligat s-o revoce din funcție pe șefa DNA, d-na Kövesi, una dintre cele mai apreciate adversare ale corupției din Europa, una dintre cele mai respectate experte din domeniu. Impresia mea e că revocarea este cerută în baza unor interese individuale din partea partidului aflat la guvernare. Consider că această acțiune pune în pericol statul de drept și sper să se găsească o soluție bună pentru rezolvarea acestui conflict instituțional. Nu-mi pot imagina că mandatul unui președinte poate fi determinat, pe fond, în așa măsură de o curte încât ar putea fi obligat să demită sau să numească o persoană anume. Cred că asemenea atribuțiuni originare ale unei instituții fundamentale de stat trebuie îndeplinite autonom de către această instituție. Repet, este o constatare din exterior. Nu face parte din atribuțiunile mele să evaluez situația. Dar îmi exprim aici părerea mea personală.