Berlinul, pentru o vreme, fără Altarul Pergamon

Era highlight-ul oricărei vizite în capitala Germaniei. Cozile interminabile de la intrarea impozantă atrăgeau privirile trecătorilor pe Insula Muzeelor din Berlin. Muzeul Pergamon, o adevărată minune a antichităţii, cum o consideră cercetătorii, atrăgea anual în medie peste 1,2 milioane de vizitatori.

Asta până duminică, pentru că de astăzi, cea mai cunoscută încăpere a Muzeului Pergamon, sala Altarului, va fi închisă până în anul 2019. Fundaţia Patrimoniului Cultural Prusac preconizează că lucrările de renovare necesită minim cinci ani. „Construcţia e într-un stadiu atât de precar, echipamentul tehnic atât de depăşit, încât renovarea este urgentă”, a declarat preşedintele fundaţiei, Hermann Parzinger.

Poarta zeiţei Ishtar rămâne deschisă

Cei mai mulţi dintre turiştii, care s-au înghesuit să mai vadă, poate pentru ultima dată Altarul lung de 35 de metri, şi-ar fi dorit ca lucrările de renovare să se desfăşoare sub ochii publicului. „De ce să închidă aşa un loc impresionant pentru un timp atât de lung”? se întreba un grup venit din Anglia. Parzinger şi colegii săi s-au gândit iniţial şi la varianta de a permite vizitatorilor să urmărească evoluţiile restaurărilor. Dar, spune acesta „Nu ne permitem să punem nici opera de artă şi nici publicul în pericol”.

Decizie fermă, aşadar, de a desfăşura toate lucrările de renovare în spatele uşilor închise. Turiştii nu sunt însă lăsaţi chiar cu ochii în soare, pentru că cei fascinaţi de antichitate vor putea vizita în continuare aripa de sud a muzeului, unde se află celebra Poartă a Pieţei din Milet şi Poarta zeiţei Ishtar. Acestea din urmă vor fi modernizate într-o nouă etapă, în perioada 2025 / 2026. Costurile lucrărilor actuale, suportate integral din bugetul federal, se vor ridica la cel puţin 385 milioane de euro.

Obişnuiţi cu întârzierile

Cu privire la încheierea lucrărilor la timp, berlinezii nu par să fie foarte optimişti. Experienţele cu aeroportul BER i-au făcut să nu mai creadă în respectarea termenelor. Şi ca şi cum le-ar da dreptate scepticilor, Asociaţia Muzeelor Germane admite că nici perioada de timp şi nici banii necesari nu pot fi calculate cu exactitate. Preşedintele acesteia, Prof. Eckart Köhne, e de părere că „adevăratele comori artistice necesită o grijă specială, spre a putea fi prezervate şi pentru generaţiile care urmează.” În ceea ce priveşte închiderea Altarului Pergamon pentru public, Köhne face comparaţia cu restaurarea Capelei Sixtine, perioadă în care „frescele lui Michelangelo nu au putut fi vizitate ani întregi”.

Ani întregi însă, Altarul Pergamon a fascinat milioane de oameni în capitala Germaniei. Monumentala construcţie, datând din prima jumătate a secolului 2 î.C. a fost descoperită în anii 1880 pe actualul teritoriu al Turciei, la Bergama, de către inginerul german Carl Humann. O minune a antichităţii, cum o numesc cercetătorii, care va ieşi din nou la lumină abia peste câţiva ani.